BBCode: [url=/articol/id/247-omul-ntreab-dumnezeu-r-spunde]Omul întreabă – Dumnezeu răspunde[/url]
Dumnezeu răspunde la întrebările şi la obiecţiile noastre
Sunt tânăr şi am viaţa înainte. Să mă gândesc de pe acum la aceste lucruri serioase?
„Nu te lăuda cu ziua de mâine, pentru că nu ştii ce va aduce o zi“ (Proverbe 27.1).
Dacă mor, nu s-a sfârşit totul?
„Şi a murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi, în Locuinţa Morţilor, fiind în chinuri, ridicându-şi ochii…“ (Luca 16.22,23).
Dar eu am dus o viaţă cinstită! Voi fi totuşi condamnat?
„Nu este niciunul drept, nici unul măcar“ (Romani 3.10).
„…dacă cineva nu este născut din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu“ (Ioan 3.3).
Dumnezeu este plin de îndurare. Nu pot să sper că va trece cu vederea greşelile mele?
Dumnezeu „nu socoteşte nicidecum nevinovat pe cel vinovat“ (Exod 34.7).
Dar eu mă rog şi seara şi dimineaţa şi fac bine cât pot. Nu se va ţine seama de toate acestea?
„Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne! Nu în Numele Tău am profeţit şi nu în Numele Tău am scos demoni şi nu în Numele Tău am făcut multe lucrări de putere? Şi atunci le voi spune deschis: Niciodată nu v-am cunoscut; plecaţi de la Mine…“ (Matei 7.22,23).
„…toate faptele noastre drepte sunt ca o haină mânjită…“ (Isaia 64.6).
De ce să fiu pus pe aceeaşi treaptă cu un beţiv sau cu un desfrânat?
„…pentru că toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu“ (Romani 3.23).
„Noi toţi, ca nişte oi, ne-am rătăcit…“ (Isaia 53.6).
Un om cumsecade este în faţa lui Dumnezeu la fel ca un om păcătos?
„…cine va păzi toată legea, şi va greşi în una [într-o singură poruncă], s-a făcut vinovat de toate“ (Iacov 2.10).
Ce anume trebuie să cred ca să fiu mântuit?
Că „Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor“ (Isaia 53.6).
Iisus „m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine“, „Cel drept pentru cei nedrepţi“ (Galateni 2.20; 1 Petru 3.18).
Nu trebuie să fac şi eu ceva pentru a câştiga mântuirea?
„…omul nu este îndreptăţit din faptele legii, ci prin credinţa în Iisus Hristos…“ (Galateni 2.16).
Pot să ştiu deja acum dacă voi ajunge în cer?
„Dumnezeu ne-a dat viaţa eternă şi această viaţă este în Fiul Său. Cine Îl are pe Fiul are viaţa; cine nu Îl are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viaţa… V-am scris acestea vouă, ca să ştiţi că aveţi viaţa eternă, vouă, care credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu“ (1 Ioan 5.11-13).
Din copilărie am crezut că Iisus a murit şi a înviat, totuşi nu sunt sigur că sunt mântuit; de ce?
„…dacă vei mărturisi cu gura ta pe Iisus ca Domn şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morţi, vei fi mântuit“ (Romani 10.9).
Nu este prea simplă mântuirea prin credinţă?
„…dacă ţi-ar fi zis profetul să faci vreun lucru mare, nu l-ai fi făcut?“ (2 Împăraţi 5.13).
„Crede în Domnul Iisus şi vei fi mântuit“ (Faptele Apostolilor 16.31).
M-a iubit Dumnezeu într-adevăr înainte de a fi mântuit?
„…dar Dumnezeu Îşi arată propria Lui dragoste faţă de noi prin aceea că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi“ (Romani 5.8).
„Prin aceasta am cunoscut dragostea, că El Şi-a dat viaţa pentru noi…“ (1 Ioan 3.16).
Dacă devin credincios, nu va trebui să renunţ la multe lucruri?
„…ce i-ar folosi unui om dacă ar câştiga toată lumea şi şi-ar pierde sufletul?“ (Matei 16.26).
O informaţie de preţ
În aceste scurte cuvinte am răspuns prin Sfânta Scriptură la o parte din întrebările care sunt puse mereu. Răspunsul la toate întrebările, care se ridică în inima omului, îl dă Dumnezeu prin Cuvântul Său, Biblia sau Sfânta Scriptură. De aceea îndemnăm pe oricine să citească Biblia, Cartea Cărţilor. Pe bună dreptate, reformatorul german Martin Luther a spus despre Scriptură:
«Biblia nu este învechită,
nici modernă, ci este eternă».
Citiţi-o şi vă veţi convinge de adevărul mântuirii prin credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos!