Articol Sufletul tău

Sursa de pe http://salvatorul.ro Un verset de cântare spune... "Ce folos să ai de toate, dacă nu ai mântuirea..."
În această lume venim, trăim, insă la un moment dat, murim, i-ar sufletul nostru pleacă din acest trup. Întrebarea ce se pune este: Unde va pleca sufletul? In Rai? Sau în Iad?
Multi spun că după ce mori, nu mai stii nimic, nu iți mai aduci aminte de nimic, însă nu este adevărat. Noi acolo v-om avea amintirile din această viață cu noi, vom fi constienți, chiar avem rațiune (capacitatea de a gândi).
Iar acest lucru chiar si Biblia ne-o dovedește, luând ca exemplu pilda Bogatului nemilostiv si a săracului Lazăr. Pilda spune că aici pe pământ, Lazăr n-a fost fericit, chinuia de foame, era bolnav, mânca din resturile ce cădeau de la masa bogatului, iar bogatul era vesel, petrecea, avea tot ce și-ar fi putut dori.
La un moment dat a murit Lazăr, care a ajuns in Sânul lui Avraam, si a murit si bogatul, care a ajuns in Locuința Morților.
Bogatul era chinuit cumplit acolo, și-a ridicat ochii in sus si l-a văzut pe Lazăr bucurându-se in Sânul lui Avraam. El și-a adus aminte de Lazar ca era persoana aceea ce cerșea pe la casa lui (dovada că amintirile lui erau cu el). L-a rugat pe Avraam să-l lase pe Lazăr sa isi inmoaie vârful degetului ca să-i racorească limba, că cumplit suferă (avea simțire și putea gândi). Avraam a spus că nu se poate că e distanță mult prea mare intre ei,și că el in viața de pe pământ a avut parte de lucrurile bune, pe când Lazăr de cele rele. Atunci el și-a adus aminte că m-ai are frați pe pământ, și i-a spus la Avraam să îl lase pe Lazăr să invie să se ducă la frații lui să le spună despre Dumnezeu ca să nu ajungă si ei in acel loc de chin (altă dovadă că el iși amintea de lucrurile din viață, avea rațiune și gândire ca nu cumva si frații lui să ajungă acolo).
Deci in concluzie, noi când v-om muri, tot ce am strâns in sufletul nostru, vom lua cu noi.
După cum zice si Eclesiastul..."totul e deșertăciune si goană după vânt(...)și cel rău și cel bun au aceeași soartă(adică vor muri)", "...si nebunul și ințeleptul au aceeași soartă(vor muri)"... Intrebarea ce se pune este: cu sufletul ce faci? Vrei să trăiască veșnic in chin și durere, sau vrei să trăiască veșnic in bucurie si plăcere?