Articol Nu judeca prea repede...:(

"Mama mea avea doar un ochi.Am urâto căci imi era jenă cu ea si de cum arată.Mama avea un mic magazin la un targ de vechituri.Făcea eforturi pt banii de care aveam nevoie si imi era si mai rusine de asta si de faptul ca nu aveam multi bani.Apoi a fost acea zi din timpul scolii,de care inca imi amintesc...la o sedinta...mama a venit.Am fost asa de jenat .Cum a putut face asta pt mine??.I-am aruncat o privire plina de ura si a fugit afara..A doua zi la scoala;
"-Mama ta are doar un singur ochi!??"si m-au ironizat.
Mi-am dorit sa se deschida pamantul in doua si sa ma inghita,iar mama sa dispara de pe fața pamantului
"Mamă de ce nu ai si celalalt ochi??
Nu iti dai seama ca nu faci decat sa fiu bataia de joc a celorlalti copiii???"
Mama nu a raspuns.
Eram prea plin de mânie si nu m-am gandit nici o secunda la cuvintele pe care i le-am spus.
Eram orb in fața sentimentelor ei.
Pur si simplu vroiam sa plec din casa in care traia ea..poate fiindca era mama mea nu m a pedepsit pt cuvintele pline de ură..
Nici eu nu credeam ca i am ranit sentimentele foarte rau
In acea noapte, m am trezit si m am dus la bucatarie sa beau apa.
Mama plangea acolo in liniste ca si cum ii era frica sa ma trezeasca.
Am privit-o scurt si apoi am plecat.
Din cauza ceea ce am spus mai devreme , ceva ma pisca in coltul inimii..
Chiar si asa nu imi doream sa mai stau langa mama careia ii curgeau lacrimile dintr un singur ochi..
Asa mi am spus ca o sa am succes si o sa plec departe de mama si de saracia noastra plina de disperare.
Mai tarziu am invatat din greu.Am parasit-o pe mama si m am dus intr-un oras maree sa studiez cu o bursa la o universitate de acolo.
Apoi m-am casatorit..mi am cumparat propria mea casa..apoi am avut copii.
Acum traiesc fericit si ma bucur de succes.Imi place in acest loc ca nu imi aminteste de mama.
Fericirea mea crestea din ce in ce mai mukt pana intr-o zi cand cineva neasteptat a venit sa ma vada.
"Poftim??Dar cine esti dumneata???"
Era mama mea.Tot cu un singur ochi..am simtit ca si cum intreg cerul s-a prabusit peste mine.
Fetita mea a fugit plangand ,speriata de ochiul mamei.
M-am intors catre ea si am intrebat-o:
"Cine esti??Nu te cunosc!!!!",dorindu-mi a fi fost adevarat.Am tipat la ea:
"Cum indraznesti sa vii in casa mea si sa imi sperii fiica??Pleaca de aici in acest moment!!!"
La toate acestea mama a raspuns cu ton jos:
"Vai imi pare atat de rau,poate am gresit adresa..."
Si a disparut.

"Slava cerului ca nu m-a recunoscut"am rasuflat usurat.Intr-o seara a sosit acasa o scrisoare in care ma instiinta de o reuniune de scoala.Vroiam sa imi revad colegii de scoala si am decis sa ma duc.Mi am mintit sotia ca plec intr-o calatorie de afaceri.Dupa ce reuniunea s a incheiat din pura curiozitate m am dus la vechea cocioaba pe care obisnuiam sa ii zic casa.
Casa era parasita,gata sa cada.Vecinii mi-au spus ca mama mea murise recent si mi-au inmanat un plic in care se afla un bilet scris de mana ei.
"Fiul meu,cred ca viata mea a fost suficient de grea si lunga.Nu o sa mai incerc sa te vizitez in oras..insa crezi ca iti cer prea mult sa vii din cand in cand??Imi lipsesti atat de mult,Tu insemni lumea pentru mine.
Am fost intotdeauna atat de mandra de tine fiul meu.Am fost atat de bucuroasa cand am auzit ca vii pt reuniune.Imi pare rau ca nu am decat un singur ochi si te-am facut sa iti fie rusine cu mine toata viata.Vezi tu fiule,cand erai foarte mic ai avut un accident si ti-ai pierdut un ochi.Ca mama,nu am putut suporta sa te privesc crescand doar cu un singur ochi,asa ca ti l-am dat pe al meu...eram asa mandra de fiul meu care vedea o intreaga lume pentru mine, in locul meu cu acel ochi.Nu am regretat niciodata decizia mea.Cum as putea??
Cand iubesti pe cineva ,fericirea celuilalt conteaza mai mult decat fericire proprie.Nu am fost suparata niciodata pe tine..chiar si in acele clipe cand erai manios..eu imi ziceam..e asa pentru ca ma iubeste...Imi lipsesc acele momente cand te invarteai pe langa mine..imi lipsesti asa de mult..TE IUBESC"LUMEA MEA S-A CUTREMURAT SI PRABUSIT IN ACELASI TIMP..ERA MAI MULT IN ACEA SCRISOARE DAR NU AM MAI PUTUT SA CITESC MAI DEPARTE..
M-am prabusit in genunchi,plangand in hohote ca un copil si strigand-o pe MAMA."Iarta-ma mama te rogg..."""
Morala:Nu urî pe nimeni pt handicapul lui...Niciodata sa nu uiti sa ii respecti pe parintii tai..nu ignorati sacrificiile lor.Ei ne dau viata..ne cresc mai bine decat au fost ei crescuti.
Ei doresc binele pt copiii lor chiar si in visele lor salbatice..decat ca ei doar asteapta..TIMP ..IUBIRE..SI RESPEC