Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare . La un moment dat , întrebă :
-Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă ? Sau poate e o poveste despre mine ?
Bunicul se opri din scris , zîmbi şi-i răspunse nepotului :
- E adevărat , scriu o poveste despre tine . Dar mai important decît cuvintele este creionul cu care scriu . Mi-ar plăcea să fii ca el , cînd vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat , fiindcă nu văzuse nimic special în el .
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea !
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile . Există cinci calităţi la creion , pe care , dacă reuşim să le menţinem , vom fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea .
Prima calitate : poţi să faci lucruri mari , însă să nu uiţi niciodată că există o mînă care ne conduce paşii . Pe această mînă o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.
A doua calitate : din cînd în cînd trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea . Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion , dar pînă la urmă va fi ascuţit . Deci , să ştii să suporţi unele dureri , pentru că ele te vor face mai bun .
A treia calitate : creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit . Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă ceva rău , ceea ce este neapărat este faptul că ne menţinem pe drumul drept .
A patra calitate : la creion nu este important lemnul sau forma exterioară , ci mina de grafit din interior . Tot aşa , îngrijeşte-te de ce se întîmplă înlăuntrul tău .
Şi , în sfîrşit , a cincea calitate : lasă totdeauna o urmă . Tot aşa , să ştii că tot ce faci în viaţă la lăsa urme , astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta .