1. Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele care erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele s-au potolit.
Gen 19.29 ;Ex 2.24 ;1Sam 2.19 ;Ex 14.21 ;

2. Izvoarele Adâncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise, şi ploaia din cer a fost oprită.
Gen 7.11 ;Iov 38.37 ;

3. Apele au scăzut de pe faţa pământului, scurgându-se şi împuţinându-se, şi, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micşorat.
Gen 7.24 ;

4. În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.

5. Apele au mers scăzând până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munţilor.

6. După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse.
Gen 6.16 ;

7. A dat drumul unui corb care a ieşit, ducându-se şi întorcându-se, până când au secat apele de pe pământ.

8. A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pământului.

9. Dar porumbelul n-a găsit niciun loc ca să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pământului. Noe a întins mâna, l-a luat şi l-a băgat la el în corabie.

10. A mai aşteptat alte şapte zile şi iarăşi a dat drumul porumbelului din corabie.

«Capitolul 7 capitolul 8 din 50 Capitolul 9»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | | |