Biblia DCC Iov capitolul 17

Setări Biblia
11. Ce! Mi s-au dus zilele, mi s-au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atâta iubire în inima mea…
12. Şi ei mai spun că noaptea este zi, că se apropie lumina, când întunericul a şi venit!
13. Când Locuinţa morţilor o aştept ca locuinţă, când în întuneric îmi voi înălţa culcuşul;
14. când strig gropii: „Tu eşti tatăl meu!” Şi viermilor: „Voi sunteţi mama şi sora mea!”
15. Unde mai este atunci nădejdea mea? Şi cine mai poate vedea nădejdea mea?
16. Ea se va coborî cu mine la porţile Locuinţei morţilor, când vom merge împreună să ne odihnim în ţărână.”

Pagina 2 din 2
capitolul 17 din 42
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea dupa Dumitru Cornilescu (versiune corectata) >> Cartea Iov >> Biblia DCC Iov capitolul 17 - pagina 2 | Salvatorul.ro
meniu prim
El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.