Biblia DCC Iov capitolul 29
11. Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.
12. Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin.
13. Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
14. Mă îmbrăcam cu dreptatea şi-i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
15. Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.
16. Celor nenorociţi le eram tată şi cercetam pricina celui necunoscut.
17. Rupeam falca celui nedrept şi-i smulgeam prada din dinţi.
18. Atunci ziceam: „În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.
19. Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
20. Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mână.”
meniu primA greși e omenesc, a ierta-i dumnezeiesc!