Biblia DCC Iov capitolul 37

1. La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.

2. Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!

3. Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.

4. Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.

5. Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.

6. El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.

7. Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.

8. Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.

9. Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul din vânturile de la miazănoapte.

10. Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.

«Capitolul 36 capitolul 37 din 42 Capitolul 38»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | | |