Biblia DCC Iov capitolul 4
11. Leul bătrân piere din lipsă de pradă, şi puii leoaicei se risipesc.
Toţi oamenii sunt vinovaţi.
12. Un cuvânt s-a furişat până la mine, şi urechea mea i-a prins sunetele uşoare.
13. În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc,
14. m-a apucat groaza şi spaima, şi toate oasele mi-au tremurat.
15. Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
16. Un chip cu o înfăţişare necunoscută era înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor:
17. „Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?
18. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găseşte El greşeli chiar la îngerii Săi,
19. cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care îşi trag obârşia din ţărână şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!
20. De dimineaţă până seara sunt zdrobiţi, pier pentru totdeauna şi nimeni nu ţine seama de ei.
meniu primCel mai trist moment este atunci când te afli singur în propriul tău interior.