Biblia DCC Psalmii capitolul 49

11. Ei îşi închipuie că veşnice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, care dau numele lor la ţări întregi.

12. Dar omul pus în cinste nu dăinuie, ci este ca dobitoacele care se taie.

13. Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. – (Oprire)

14. Sunt duşi ca o turmă în Locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curând oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţea, şi Locuinţa morţilor le este locaşul.

15. Dar mie, Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din Locuinţa morţilor, căci mă va lua sub ocrotirea Lui. – (Oprire)

16. Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei;

17. căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.

18. Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face,

19. căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge şi nu va mai vedea lumina niciodată.

20. Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe care le tai.

«Capitolul 48 capitolul 49 din 150 Capitolul 50»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | | |