Biblia DCC Psalmii capitolul 57

Setări Biblia

Către mai marele cântăreţilor.

1. Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
Ps 56.1
Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc. Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc. ;Ps 17.8
Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă la umbra aripilor Tale ;Ps 63.7
Căci Tu eşti ajutorul meu, şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale. ;Isa 26.20
Du-te, poporul meu, intră în odaia ta şi încuie uşa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia! – ;
2. Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine.
Ps 138.8
Domnul va sfârşi ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea Ta ţine în veci: nu părăsi lucrările mâinilor Tale. ;
3. El îmi va trimite izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire) Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
Ps 144.5-7
Pleacă cerurile, Doamne, şi coboară-Te! Atinge munţii, ca să fumege! ;Ps 56.1
Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc. Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc. ;Ps 40.11
Tu, Doamne, nu-mi vei opri îndurările Tale; ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi întotdeauna. ;Ps 43.3
Trimite lumina şi credincioşia Ta, ca să mă călăuzească şi să mă ducă la muntele Tău cel sfânt şi la locaşurile Tale! ;Ps 61.7
În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu! Fă ca bunătatea şi credincioşia Ta să vegheze asupra lui! ;
4. Sufletul meu este între nişte lei: stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări, în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe şi săgeţi, şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
Prov 30.14
Este un neam de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni. – ;Ps 55.21
Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt nişte săbii. ;Ps 64.3
Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare ca nişte săgeţi, ;
5. Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Ps 57.11
Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta! ;Ps 108.5
Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pământul! ;
6. Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia, şi-mi săpaseră o groapă înainte: dar au căzut ei în ea. – (Oprire)
Ps 7.15-16
face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut-o. ;Ps 9.15
Neamurile cad în groapa pe care au făcut-o şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns. ;
7. Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
Ps 108.1
Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule! Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! ;
8. Trezeşte-te, suflete! Treziţi-vă, lăută şi harpă! Mă voi trezi în zori de zi.
Ps 16.9
De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se înveseleşte, şi trupul mi se odihneşte în linişte. ;Ps 30.12
pentru ca inima mea să-Ţi cânte, şi să nu stea mută. Doamne Dumnezeule, eu pururi Te voi lăuda! ;Ps 108.1-2
Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule! Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! ;
9. Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
Ps 108.3
Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cânta printre neamuri. ;
10. Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta până la nori.
Ps 36.5
Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta, până la nori. ;Ps 71.19
Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer; Tu ai săvârşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine? ;Ps 103.11
Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El; ;Ps 108.4
Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai presus de ceruri, iar credincioşia Ta, până la nori. ;

Pagina 1 din 2
capitolul 57 din 150
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea dupa Dumitru Cornilescu (versiune corectata) >> Cartea Psalmii >> Biblia DCC Psalmii capitolul 57 | Salvatorul.ro
meniu prim
El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.