Biblia DCC Proverbele capitolul 15
1. Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.
Jud 8.1-3Bărbaţii lui Efraim au zis lui Ghedeon: „Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat, când ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?” Şi au avut o mare ceartă cu el. ;
Prov 25.15Prin răbdare se înduplecă un voievod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase. ;
1Sam 25.10Nabal a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sunt mulţi slujitori care fug de la stăpâni. ;
1Imp 12.13Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii ;
2. Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. –
Prov 15.28Inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. – ;
Prov 12.23Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. – ;
Prov 13.16Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. – ;
3. Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. –
Iov 34.21Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveşte paşii fiecăruia. ;
Prov 5.21Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului şi El vede toate cărările lui. ;
Ier 16.17Căci ochii Mei sunt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sunt ascunse înaintea feţei Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele. ;
Ier 32.19Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui. ;
Evr 4.13Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face. ;
4. Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. –
5. Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. –
Prov 10.1Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale. ;
Prov 13.18Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. – ;
Prov 15.31-32Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă locuieşte în mijlocul înţelepţilor. – ;
6. În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare. –
7. Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. –
8. Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. –
Prov 21.27Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. – ;
Prov 28.9Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte Legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. – ;
Isa 1.11„Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sângele taurilor, oilor şi ţapilor. ;
Isa 61.8„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic. ;
Isa 66.3Cine înjunghie un bou ca jertfă nu este mai bun decât cel ce ucide un om; cine jertfeşte un miel este ca cel ce ar rupe gâtul unui câine; cine aduce un dar de mâncare este ca cel ce ar vărsa sânge de porc; cine arde tămâie este ca cel ce s-ar închina la idoli; toţi aceştia îşi aleg căile lor, şi sufletul lor găseşte plăcere în urâciunile lor. ;
Ier 6.20Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.” ;
Ier 7.22Căci n-am vorbit nimic cu părinţii voştri şi nu le-am dat nicio poruncă cu privire la arderi de tot şi jertfe, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului. ;
Amos 5.22Când Îmi aduceţi arderi de tot şi daruri de mâncare, n-am nicio plăcere de ele; şi viţeii îngrăşaţi pe care-i aduceţi ca jertfe de mulţumire, nici nu Mă uit la ei. ;
9. Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. –
Prov 21.21Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. – ;
1Tim 6.11Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. ;
10. Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. –
1Imp 22.8Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi proroceşte nimic bun, nu proroceşte decât rău: este Mica, fiul lui Imla.” Şi Iosafat a zis: „Să nu vorbească împăratul aşa!” ;
Prov 5.12şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? ;
Prov 10.17Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. – ;
meniu prim" Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos. " ( Proverbele 19:22 )