Biblia DCC Isaia capitolul 40
1. „Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.
2. Vorbiţi bine Ierusalimului şi strigaţi-i că robia lui s-a sfârşit, că nelegiuirea lui este ispăşită; căci a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui.”
Iov 42.10 ;
Isa 61.7 ;
4. Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în câmpii, şi strâmtorile, în vâlcele!
Isa 45.2 ;
5. Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.”
7. Iarba se usucă, floarea cade, când suflă vântul Domnului peste ea. – În adevăr, poporul este ca iarba:
Ps 103.16 ;
8. iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.”
Ioan 12.34 ;
1Pet 1.25 ;
9. Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru!”
10. Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El, şi răsplătirile vin înaintea Lui.
Isa 59.16 ;
Isa 62.11 ;
Apoc 22.12 ;
meniu primIubirea este ca cele cinci pâini şi doi peşti. Nu începe să se înmulţească până nu o dai altora.