Biblia DCC Daniel capitolul 10

Setări Biblia
1. În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvânt lui Daniel, numit Beltşaţar. Cuvântul acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuvântul acesta şi a priceput vedenia.
Dan 1.7 ;Dan 8.26 ;Apoc 19.9 ;Dan 10.14 ;Dan 1.17 ;Dan 8.16 ;
2. „În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale.
3. N-am mâncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin şi nici nu m-am uns deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni.
Mat 6.17 ;
4. În a douăzeci şi patra zi a lunii întâi, eram pe malul râului celui mare, care este Hidechel (Tigru).
Gen 2.14 ;
5. Am ridicat ochii, m-am uitat şi iată că acolo stătea un om îmbrăcat în haine de in şi încins la mijloc cu un brâu de aur din Ufaz.
Ios 5.13 ;Dan 12.6-7 ;Apoc 1.13-15 ;Apoc 15.6 ;Ier 10.9 ;
6. Trupul lui era ca o piatră de crisolit, faţa îi strălucea ca fulgerul şi ochii îi erau nişte flăcări ca de foc; dar braţele şi picioarele semănau cu nişte aramă lustruită, şi glasul lui tuna ca vuietul unei mari mulţimi.
Ezec 1.16 ;Ezec 1.14 ;Apoc 1.14 ;Apoc 19.12 ;Ezec 1.7 ;Apoc 1.15 ;Ezec 1.24 ;Apoc 1.15 ;
7. Eu, Daniel, am văzut singur vedenia; dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuşi au fost apucaţi de o mare spaimă şi au luat-o la fugă ca să se ascundă!
2Imp 6.17 ;Fapt 9.7 ;
8. Eu am rămas singur şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, faţa mi s-a sluţit şi am pierdut orice vlagă.
Dan 8.27 ;Dan 7.28 ;
9. Am auzit glasul cuvintelor lui; şi pe când auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leşinat cu faţa la pământ.
Dan 8.18 ;
10. Şi iată că o mână m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe genunchii şi mâinile mele.
Ier 1.9 ;Dan 9.21 ;Apoc 1.17 ;

Pagina 1 din 3
Sari la pagina:
capitolul 10 din 12
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea dupa Dumitru Cornilescu (versiune corectata) >> Cartea Daniel >> Biblia DCC Daniel capitolul 10 | Salvatorul.ro
meniu prim
El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.