Biblia DCC Zaharia capitolul 2
1. Am ridicat ochii şi m-am uitat, şi iată că era un om care ţinea în mână o funie de măsurat.
2. L-am întrebat: „Unde te duci?” Şi el mi-a zis: „Mă duc să măsor Ierusalimul ca să văd ce lăţime şi ce lungime are.”
3. Şi îngerul care vorbea cu mine a înaintat, şi un alt înger i-a ieşit înainte.
4. El i-a zis: „Aleargă de vorbeşte tânărului acestuia şi spune-i: „Ierusalimul va fi o cetate deschisă, din pricina mulţimii oamenilor şi vitelor care vor fi în mijlocul lui;
5. Eu însumi – zice Domnul – voi fi un zid de foc de jur împrejurul lui şi voi fi slava lui în mijlocul lui! –
6. Fugiţi, fugiţi din ţara de la miazănoapte! – zice Domnul. Căci v-am împrăştiat în cele patru vânturi ale cerurilor, zice Domnul.
7. Scapă, Sioane, tu care locuieşti la fiica Babilonului!”
8. Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „După slavă M-a trimis El la neamurile care v-au jefuit; căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui.
9. Iată, Îmi ridic mâna împotriva lor – zice Domnul – şi ele vor fi prada celor ce le erau supuşi, ca să ştiţi că Domnul oştirilor M-a trimis.
10. Strigă de veselie şi bucură-te, fiica Sionului! Căci iată, Eu vin şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul.
meniu primToți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit, și poate să-și țină în frâu tot trupul. ( Iacov 3:2 )