Biblia DCC Tit capitolul 1

2Cor 2.13
n-am avut linişte în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua bună de la fraţi şi am plecat în Macedonia.

2Cor 7.13
De aceea am fost mângâiaţi. Dar, pe lângă mângâierea aceasta a noastră, ne-am bucurat şi mai mult de bucuria lui Tit, al cărui duh a fost răcorit de voi toţi.

2Cor 8.6-23
Noi, dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strângere de ajutoare pe care o începuse.

2Cor 12.18
Am rugat pe Tit să vină să vă vadă; şi împreună cu el am trimis şi pe fratele; a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziţi de acelaşi Duh şi n-am călcat noi pe aceleaşi urme?

Gal 2.3
Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur

1Tim 1.2
către Timotei, adevăratul meu copil în credinţă: har, îndurare şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Hristos Isus, Domnul nostru!

Rom 1.12
sau mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credinţa pe care o avem împreună, şi voi şi eu.

2Cor 4.13
Însă, fiindcă avem acelaşi duh de credinţă, potrivit cu ceea ce este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit!”, şi noi credem, şi de aceea vorbim.

2Pet 1.1
Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:

Efes 1.2
Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos.

Înainte»