Biblia DCC Iosua capitolul 20

Setări Biblia

Cele şase cetăţi de scăpare.

1. Domnul a vorbit lui Iosua şi a zis:
2. „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Hotărâţi-vă, cum v-am poruncit prin Moise, cetăţi de scăpare,
trimiteri 3
3. unde să poată fugi ucigaşul care va omorî pe cineva fără voie, fără să aibă de gând să-l omoare; ele să vă fie un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui.
4. Ucigaşul să fugă într-una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii şi să spună întâmplarea lui bătrânilor cetăţii aceleia; ei să-l primească la ei în cetate şi să-i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei.
trimiteri 1
5. Dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaş în mâinile lui; căci fără să vrea a omorât pe aproapele lui şi fără să-i fi fost vrăjmaş mai înainte.
trimiteri 1
6. El să rămână în cetatea aceasta până se va înfăţişa înaintea adunării ca să fie judecat, până la moartea marelui preot care va fi atunci în slujbă. Atunci, ucigaşul să se întoarcă şi să intre iarăşi în cetatea şi în casa lui, în cetatea de unde fugise.”
trimiteri 1
7. Ei au pus deoparte Chedeşul, în Galileea, pe muntele lui Neftali; Sihemul, pe muntele lui Efraim; şi Chiriat-Arba, sau Hebronul, pe muntele lui Iuda.
trimiteri 7
8. Şi de cealaltă parte a Iordanului, la răsăritul Ierihonului, a ales Beţerul, în pustiu, în câmpie, în seminţia lui Ruben; Ramot, în Galaad, în seminţia lui Gad; şi Golan, în Basan, în seminţia lui Manase.
trimiteri 6
9. Acestea au fost cetăţile hotărâte pentru toţi copiii lui Israel şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor, pentru ca cel ce va ucide pe cineva fără voie să poată fugi în ele şi să nu moară ucis de mâna răzbunătorului sângelui, înainte de a se înfăţişa înaintea adunării.
trimiteri 2
Pagina 1 din 1
capitolul 20 din 24
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea dupa Dumitru Cornilescu (versiune corectata) >> Cartea Iosua >> Biblia DCC Iosua capitolul 20 | Salvatorul.ro
meniu prim
Consacrarea nu înseamnă a-I da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce Îi aparţine.