Biblia DCC Apocalipsa capitolul 12
1. În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
2. Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin ca să nască.
Isa 66.7 ;
Gal 4.19 ;
3. În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un mare balaur roşu cu şapte capete, zece coarne şi şapte cununi împărăteşti pe capete.
Apoc 17.3 ;
Apoc 17.9-10 ;
Apoc 13.1 ;
4. Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ. Balaurul a stat înaintea femeii, care stătea să nască, pentru ca să-i mănânce copilul, când îl va naşte.
Apoc 9.10-19 ;
Apoc 17.18 ;
Dan 8.10 ;
Apoc 12.2 ;
Ex 1.16 ;
5. Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cârmuiască toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la scaunul Lui de domnie.
Ps 2.9 ;
Apoc 2.27 ;
Apoc 19.15 ;
6. Şi femeia a fugit în pustiu, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute şaizeci de zile.
Apoc 12.4 ;
Apoc 11.3 ;
8. dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer.
10. Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâşul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.
Apoc 11.15 ;
Apoc 19.1 ;
Iov 1.9 ;
Iov 2.5 ;
Zah 3.1 ;
meniu primO zi fără rugăciune e o zi fără binecuvântări, și o viață fără rugăciune e o viață fără putere!