Cântăre Când singur eşti şi-ndurerat

Când singur eşti, şi-ndurerat în suflet

Neînţeles de nimeni, pe pământ

Dezamăgit, sătul de suferinţă

Adesea obosit, căzut înfrânt



R: Ridică-te , chiar dacă întristarea

Aşa de tare-n suflet te-a lovit

Tu vei primi prin Duhul Sfânt , răbdarea

Cu care-aicia toţi au biruit



Nu căutăm, la prieteni fericire

Căci omul este aşa de trecător

Încrederea în ei, e amăgire

Doar Dumnezeu e bun şi-ndurător



Când sigur eşti, şi-ai vrea să alergi departe

Şi liniştit atunci, să te-odihneşti.

Să nu mai simţi durerea ce te arde

Şi greul vieţii-n care tu trăieşti