Cântăre Intr-un pamant de nobil

Intr-un pamant de nobil respins si-n departat

Se-ntoarce fara veste un Fiu de Imparat

Se-ntoarce cu durere, cu lacrimi si suspin

Si se intreaba-ntruna:"Nu-i prea tarziu sa vin?"



Cor: Primeste-ma O, Tata, e-adevarat am gresit

Primeste-ma la Tine, de lume m-am scarbit

Primeste-ma O, Tata, e-adevarat am gresit

Dar azi ma-ntorc la Tine O, Domnul meu iubit



Priveste lung in zare si vede un palat

Se-ntreaba-n remuscare:"De ce n-am ascultat?

De ce-am plecat de-acasa cand totul era-l meu?

De ce-am uitat ca Tatal imi este Dumnezeu?



Si cand statea pe ganduri acest Fiu nu vedea

Ca Tatal Sau in poarta cu drag il astepta

Dar cand si-a rupt privirea de tot ce era jos

A imbracat cu slava un alt vesmant frumos.



- Amin! -