După noapte vine zi, după nori e cer senin
Curcubeul zarea-nseninează,
După lacrimi mângâieri, după iarnă primăveri
Floarea albă câmpul înmiresmează !
Şi dacă soarele nu va mai luci,
Şi dacă stelele de sus se vor risipi...
/: „... În inima mea lumină va fi,
Iubirea eternă va străluci...
Va străluci noapte şi zi...” :/
Dacă vântul bate iar peste munţii de cleştar,
Stânca vieţii mele-i neclintită.
Bată vântul cât o vrea, stânca mea e Dragostea
Ce-mi rămâne-n veci nebiruită !
meniu prim Cea mai frumoasă şi mai mişcătoare privelişte din lume este iubirea compătimitoare, care nu râvneşte nimic pentru sine, ci vrea numai să servească pe alţii.