Cântăre O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !

O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !

Şi în pragul ei de-odatã vezi un rai dintr-o privire.

(: Când vezi douã braţe-ntinse şi auzi un glas de frate.

Dãruind o primãvarã inimii înfrigurate.

Deşteptându-ţi iar nãdejdea într-un zbor mai sus de fire

O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !

Aţipea sub stele palii, zare paşnicei Betanii

Când Isus stãtea la uşã dupã crâncene strãdanii.

(: Ce adânc simţea Divinul cum de om îşi leagã soarta

Când vedea în prag pe Lazãr, pe Maria şi pe Marta.

Nu era alt loc sub Soare mai scãldat în fericire

O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !

Jos în Ierihon pe uliţi prin mulţimea zgomotoasã

Aducea Zacheu pe Domnul ca un oaspete la masã.

(:Şi prin uşa larg deschisã se-auzea din încãpere

Dau sãracilor, o Doamne, jumãtate din avere.

Îngeri albi priveau din ceruri clipele de mântuire.

O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !

Dar la inima ta rece stã de mult Isus şi bate. Ca sã plece nu se-ndurã ca s-o frângã nu se poate.

(: Deci grãbeşte-te azi vino ! trage repede zãvorul !

Nici un rege nu-i pe lume ca Isus, Mântuitorul.

El ţi-aduce izbãvire, El ţi-aduce mântuire.

O, ce bine-i când o uşã se deschide cu iubire !