Cântăre Cu-un potop de stricaciuni

Cu-un potop de stricaciuni,

cu pacate si-uraciuni,

sa-ntinat acest pamint.

Doamne,cine ar putea

sa ajunga-n tara Ta,

cind Tu esti asa de sfint?

Din mislocu-acestei lumi

te chemam in rugaciuni,

sintem rai,nu sintem buni,

dar strigam spre Tine!

Doamne,stim,sintem gresiti

si am fost nesocotiti,

dar venim acum smeriti,

iartane,Stapine!



Sintem caldicei si goi,

cu Satan in crud razboi,

Doamne-ndurate de noi!

Dupa curatia Ta

nu puteam in cer intra,

de n-ar fi fost Golgota.

Cine-ar fi fost mintuit

si de moarte izbavit,

daca nu ne-ai fi iubit

in dragostea-ti mare?

N-ar fi stat in fata Ta

in picioare nimenea,

de n-ar fi fost jertfa Ta,

jertfa de scapare!



Daca-n seama ne-ai tinea

a noastra purtare rea,

negresit ne-ai nimici,

dar Tu,Doamne,doar ne certi,

ne primesti si iar ne ierti,

caci ne vrei in vesnicii!

De acea-ti multumim

si de toate ne caim,

si pentru tot ce gresim

iti cerem indurare.

La al Tau tron ne-aplecam

si-un cuvint doar asteptam,

spune-l,Doamne,te rugam,

doar atit:iertare!



Amin!