Cântăre Pe vremuri, sta iosua în criză de timp

PE VREMURI, STA IOSUA ÎN CRIZă DE TIMP

ERAU MULŢI DUŞMANI PE PăMÂNT,

ŞI SOARELE STA GATA LA ASFINŢIT

IAR NOAPTEA VENA PE PăMÂNT.

ATUNCI, RIDICă IOSUA MÂNA SPRE CER

CU GLAS CA DE TUNET STRIGÂND:

„OPRIŢI-Vă, ASTRE , MAI DAŢI-MI RăGAZ

Să-I VăD PE DUŞMANI LA PăMÂNT! ”



OPREŞTE-TE, SOARE, DEASUPRA PăMÂNTULUI !

OPREŞTE-TE, LUNă, ŞI TU !

LUNGEASCă-SE ZIUA ACEASTA A HARULUI

ŞI NIMENI Să NU ZICă: NU !



ISTORIA ACESTA DE MULT RETRăIM,

E SOARELE-APROAPE ASFINŢIT…

DUŞMANUL E ÎNCă-N PICIOARE – O ŞTIM –

DEŞI ARE CAPUL ZDROBIT.

DIN GHIARELE-I CRUDE, PE CEI DISPERAŢI,

CăUTăM Să ÎI SMULGEM ACUM.

OPREŞTE, PăRINTE CERESC, TE RUGăM

OPREŞTE AL SOARELUI DRUM !



DE ESTE VREUN IOSUA ÎN VEAC DOUăZECI,

Să-NALŢE DAR GLASUL SPRE CER,

ACUM CÂND DUŞMANII-NPOTRIVă PORNESC

ŞI JERTFA UMANă O CER

NU VREM AŢIPIRE LA PLEOAPE Să DăM,

ACUM LUPTA ESTE ÎN TOI.

DIN NOAPTEA DE VECI SUFLETE NOI SALVăM,

CăCI DOMNUL VIEŢII E-N NOI.



AMIN.