Cântăre Se sting candele rând pe rând

Se sting candele rând pe rând,

În noaptea de tăcere

Se-aud doar inimi care plâng

Răpuse de durere.

Ei sunt sărmanii nimănui

Viaţa lor se frânge

Deasupra lor e căpătâi

Doar cerul care plânge.



Se sting candele rând pe rând,

Stă cerul să asculte

Amare rugăciuni fierbinţi

De nimenea ştiute.

Dar iată zorii s-or ivi

Curând vor trece anii

Iar mângăiaţi şi fericiţi

Vor fi atunci sărmanii.



Iar dacă pâine din belşug

E-n fiecare casă

Adeseori de cel flămând

Chiar nimănui nu-i pasă.

Orfanii Lui săraci, umili,

Vor fi în Ceruri mâine

Iar pentru cei flămânzi acum

Isus e astăzi pâine.



Se sting candele rând pe rând

Se sting şi mi-e ruşine

E prea puţin tot ce-am făcut

Eu Doamne pentru Tine.

Vreau prin iubirea Ta oricând

S-ajut pe orişicine

Pe cel sărac, lipsit, flămând

Căci vreau să fiu ca Tine!