Devoțională Sabia Domnului, dintr-o turta de orz

Sabia Domnului, dintr-o turta de orz



Text: Judecatori 7:13, 14, 20;



13."Ghedeon a sosit; si iata ca un om istorisea tovarasului sau un vis. El zicea: "am visat un vis: si se facea ca o turta de orz se rostogolea in tabara lui Madian ; a venit de s-a lovit pana la cort, si cortul a cazut; l-a rasturnat cu susul in jos, si cortul a fost daramat."

14. Tovarasul lui a raspuns, si a zis: "Aceasta nu este altceva decat sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, barbatul lui Israel; Dumnezeu a dat in mainile lui pe Madian si toata tabara".

20. "Cele trei cete au sunat din trambita si au spart ulcioarele; au apucat facliile cu mana stanga si trambitele cu mana dreapta ca sa sune, si au strigat: "Sabia Domnului si a lui Ghedeon!"



Sunt foarte rari oamenii care, ca si Ghedeon, isi dau seama de micimea lor, isi dau seama ca nu pot face nimic fara ajutorul lui Dumnezeu.

Aceasta buna calitate a avut-o Ghedeon de la inceput, din clipa cand i-a vorbit ingerul Domnului, adresandu-i-se cu cuvintele: "Domnul este cu tine, viteazule!"

Dar Ghedeon, care "batea grau in teasc, ca sa-l ascunda de madianitii "care-i pradau, facandu-i foarte nenorociti"[Judec.6:6], stia ca nu e viteaz, de aceea a spus ingerului ca familia sa este "cea mai saraca din Manase", iar el este "cel mai mic din casa tatalui sau"[Judec.6:15].

Ce lucru mare, sa-ti recunosti neputinta si defectele, inaintea celui care te lauda, chiar daca acesta este un inger!

Oare mai sunt astfel de oameni azi, cand toti vor sa fie laudati si aclamati de multimi?

Si ceea ce a spus Ghedeon a fost adevarat, nu o prefacatorie, o umilinta falsa, caci atunci cand, insotit de slujitorul sau, Ghedeon s-a furisat in tabara madianitilor, a auzit visul istorisit de un ostas, tovarasului sau. In acest vis, venit de la Domnul, Ghedeon era asemuit cu "o turta de orz, care se rostogolea" in tabara lui Madian. Aceasta "a venit de s-a lovit pana la cort si cortul a cazut; l-a rasturnat cu susul in jos si cortul a fost daramat".

Daca esti in mana Domnului, chiar si mic si neinsemnat, ca o turta de orz, Domnul poate sa loveasca cu tine, doar rostogolindu-te, o intreaga armata vrajmasa, s-o &quottoarne cu susul in jos".

Dar cum de a ajuns Ghedeon asa de puternic?

Increzandu-se in Dumnezeu, predandu-se Lui cu totul!

Ni se povesteste cum, dupa convorbirea cu ingerul, Ghedeon a adus Domnului o jertfa compusa din azimi si un ied din turma sa.

Azimile reprezinta o viata curata, fara "aluat vechi"[1 Corinteni 5:8: "Sa praznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului", iar iedul fara cusur il reprezinta pe Domnul Isus, jertfa de ispasire pentru pacatele noastre].

Numai in felul acesta," Ghedeon a fost imbracat cu Duhul Domnului [Judec.6:34] si a facut fapte mari. Numai asa, cei ce fac parte din Israelul rascumparat , pot sluji Domnului si pot birui. Si noi, asa cum zice apostolul Pavel, "n-avem de luptat impotriva carnii si sangelui, ci impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti".-Efeseni 6:12.

In talcuirea visului,"turta de orz" devine "barbatul lui Israel", cel in mainile caruia Dumnezeu "a dat pe Madian si toata tabara".

Sabia lui devine, de asemenea, una cu "sabia lui Dumnezeu".

De aceea, cei trei sute de osteni ai armatei sale strigau: "Sabia Domnului si sabia lui Ghedeon!"

Iar dupa ce s-au inrolat in armata lui Dumnezeu, ostenii au fost cu totul devotati Lui.

Cu stanga tineau facliile, cu dreapta tineau trambitele ca sa sune, iar cu gura strigau, iar picioarele ii duceau in tabara vrajmasa, unde le spusese Domnul sa mearga. Cu tot corpul, cu toata fiinta, ei participau la lupta. Dumnezeu n-a vrut oameni nededicati Lui in intregime, de aceea i-a alungat pe cei douazeci de mii de soldati care erau fricosi, apoi si pe cei sapte sute, care au ingenunchiat ca sa bea apa. Cel care a pornit la lupta, n-are timp sa se aseze sa manance sau sa bea. De aceea apostolul Pavel ne indeamna: "Cei ce au neveste, sa fie ca si cum n-ar avea, cei ce plang, ca si cum n-ar plange; cei ce se bucura, ca si cum nu s-ar bucura; cei ce cumpara, ca si cand n-ar stapani; cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca si cum nu s-ar folosi de ea; caci chipul lumii acesteia trece".-1 Corinteni 7:29-31.

La fel si noi, care ne-am inrolat in ostirea Mielului, sa ne punem cu totul in slujba Lui.

Cand scopul nostru e acelasi cu al Domnului, sabia noastra se uneste cu cea a lui Dumnezeu si nimeni si nimic nu-i sta in cale.

Ma gandesc la noi, romanii, pe care unii ne poreclesc "mamaliga" si care ne recunoastem a fi cei mai mici, din familia cea mai saraca a Europei.

Singurul lucru pe care-l putem face, este sa ne dam Domnului pe noi insine,"ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu", sa recunoastem starea noastra inaintea Lui, sa ne umilim si El va face si din noi "barbati ai lui Israel".

Nu conteaza nimic altceva, decat credinta in Dumnezeul cel viu si adevarat.

Si lucrul acesta este adevarat si in plan personal.

Nu conteaza ca locuim intr-un mic orasel, ori intr-un biet catun, nebagat in seama de ceilalti, nu conteaza ca facem parte din cea mai putin numeroasa biserica si ca suntem, poate, cei mai mici, din familia cea mai saraca.

Din fiecare, Domnul poate face "barbati ai lui Israel", putem deveni una cu "sabia Domnului",implinind voia Lui.