Pe la ora 7 pm,in Oct. 20,1968,citeva mii de spectatori inca au mai ramas in stadionul olimpic din Mexico City. Era aproape intunerec.Ultimii din alergatorii de marathon abia ajungeau acum in linia de sosire.In sfirsit,spectatorii au auzit o serie de sirene ale masinilor de politisti.Cind toate privirile spectatorilor s-au intors inspre porti,un alergator singuratic purtind culorile Tanzaniei a intrat si el in stadion.Numele lui era John S.Akhwari.El era ultimul contestant care a ajuns la finele a contestului lung de 26 de mile si 385 de yarz. Piciorul lui era bandajat acum si plin de singe pentru ca afost ranit intr-o cazatura. El mergea acum schiopind ultima runda a stadionului. Spectatorii s-au ridicat in picioare aplauzindu-l intocmai ca pe un adevarat cistigator. Dupa ce a trecut de linia de sosire,cineva la intrebat de ce nu sa dat batut.El a replicat foarte simplu:Tara mea nu ma trimis 7000 de mile sa pornesc sa alerg. Ei m-au trimis 7000 de mile sa sfirsesc alergarea. Nu toti alergatori primesc medalii chiar daca multi pornesc sa alerge.Nu ni se promite ca va fi usor.Insa se asteapta de la fiecare sa alerge,sa persiste,sa indure,sa-isi atinteasca privirile la capatul alergarii,si binenteles sa ajunga intr-acolo unde au pornit.Este normal ca uni sa deznadujdeasca ,sa le slabeasca puterile,sau sa se uite inapoi,Eroii alearga,cad,se ridica si merg mai departe.Eroi nu sint influentati de spectatori ,ei au un singur tel acela de a ajunge la bun sfirsit ce au inceput.
Domnul ,dreptul Judecator va astepta pe adevarati alergatori sa le de-a cununa .2Tim.4:8