<span>Evanghelistul C.H. Spurgeon spunea odată cu privire la &icirc;ngrijorări: &icirc;n loc să te &icirc;ngrijorezi, transformă orice &icirc;ngrijorare &icirc;ntr-un obiect al rugăciunii. Taie cuv&acirc;ntul &bdquo;&icirc;ngrijorări&ldquo; şi &icirc;nlocuieşte-l cu cuv&acirc;ntul &bdquo;rugăciune&ldquo;; c&acirc;nd &icirc;ngrijorările tale vor fi felurite, rugăciunile tale vor fi tot felurite. Dacă Dumnezeu, Tatăl nostru, doreşte să &icirc;ngrijească de noi, atunci noi nu mai trebuie să ne &icirc;ngrijorăm. Altfel am ocupa locul Tatălui ceresc, &icirc;n loc să răm&acirc;nem copiii Săi. C&acirc;nd transformăm &icirc;ngrijorările noastre &icirc;n rugăciune, nu ne amestecăm &icirc;n problemele Sale; avem posibilitatea să venim cu totul &icirc;n rugăciune la Dumnezeu, fără ca El să ne reproşeze că suntem obraznici. El ne invită: &bdquo;&Icirc;n orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.&ldquo; &Icirc;ngrijorările nu sunt numai de nici un folos pentru noi, ci ele ne şi dăunează. La ce foloseşte să ne chinuim inima cu &icirc;ngrijorări, dacă nu obţinem nimic prin aceasta? &Icirc;ngrijorările doar slăbesc viaţa noastră de credinţă faţă de Domnul Isus. Să dăm urmare &icirc;ndemnului lui Spurgeon: Lăsaţi la o parte acest obicei aducător de pagubă al &icirc;ngrijorării şi acceptaţi obiceiul aducător de folos al rugăciunii!</span>
meniu prim Dacă crede cineva că este religios și nu-și înfrânează limba, ci își înșală astfel inima, religia unui astfel de om este zadarnică. ( Iacov 1:26 )