Devoțională DIN CEA DINTAI ZI

DIN CEA DINTAI ZI





Text: Daniel 10:12,13.



"El mi-a zis: "Daniele, nu te teme de nimic! Caci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintai zi , cand ti-ai pus inima ca sa intelegi, si sa te smeresti inaintea Dumnezeului tau, si tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum ! Dar capetenia imparatiei Persiei mi-a stat impotriva douazeci si una de zile; insa iata ca Mihail, una din capeteniile cele mai de seama, mi-a venit in ajutor , si am iesit biruitor acolo langa imparatii Persiei".



Acest raspuns este dat lui Daniel, cel care "si-a intors fata spre Domnul Dumnezeu ca sa-l caute cu rugaciune si cereri, postind in sac si cenusa".-Daniel 9:3.

El s-a rugat Domnului cerand iertare nu numai pentru el insusi, ci pentru tot poporul Israel.

Daniel 9:5,7,9.

"Noi am pacatuit, am savarsit nelegiuire , am fost rai si indaratnici , ne-am abatut de la poruncile Tale. Tu, Doamne, esti drept, iar noua ni se cuvine sa ni se umple fata de rusine ...

La Domnul, Dumnezeul nostru insa, este indurarea si iertarea, caci impotriva Lui ne-am razvratit".

Daniel a cerut Domnului indurare pentru Ierusalimul distrus si pentru poporul imprastiat printre neamuri.

In timp ce se ruga, "a venit repede, in zbor iute, omul Gavriil,"pe care-l vazuse si "mai inainte, intr-o vedenie".

Acest Gavriil "a venit ca sa-l invete, sa stea de vorba cu el si sa-i lumineze mintea".-Daniel 9:22.

I-a spus deasemenea:

Daniel 9:23:

"Cand ai inceput tu sa te rogi, a iesit cuvantul , si eu vin sa ti-l vestesc; caci tu esti prea iubit si scump. Ia aminte dar la cuvantul acesta si intelege vedenia!"

Si Daniel a avut vedenia referitoare la timpul cand templul din Ierusalim va fi zidit.

Dupa doi ani, Daniel a stat din nou trei saptamani "in jale", postind si rugandu-se.

De data aceasta, raspunsul la rugaciune nu mai vine imediat, ci dupa doazecisiuna de zile.

Din cele doua rugaciuni cu post ale lui Daniel, intelegem ca Dumnezeu primeste rugaciunile noastre imediat ["pe cand vorbeam eu inca in rugaciunea mea"- Daniel 9:21].

Si ce minunat este ca acest lucru ni se intampla si noua!

Nici nu apucam sa ne ridicam de pe genunchi, ca simtim cum suntem eliberati, cum primim invatatura, si "ni se lumineaza mintea".

Toate acestea le face Dumnezeu in inima noastra prin Duhul Sau cel sfant , si poate ca trimite si un inger sa ne intareasca, asa cum a facut cu Daniel, numai ca noi nu pricepem acest lucru totdeauna. Dar nu-i asa ca dupa ce ne-am rugat, parca povara din suflet se micsoreaza , si Domnul coboara pacea Sa peste noi?

Aceasta este dovada ca Dumnezeu asculta rugaciunea si imediat ne vine in ajutor.

Raspunsul la rugaciune se poate insa sa intarzie.

Cand se intampla asa, incepem sa ne punem unele intrebari referitoare la ceea ce am cerut Domnului.

Pentru ca El sa raspunda rugaciunilor noastre, acestea trebuie sa aiba anumite caracteristici:

1. Sa cerem ceva dupa voia Domnului, ceva, care implinindu-se, Il va slavi pe Dumnezeu. Domnul Isus ne invata sa cerem:

Matei 7:7

"Cereti, si vi se va da".

Matei 7:11

"..Tatal vostru, care este in ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer".

Matei 21:22

"Tot ce veti cere cu credinta, prin rugaciune, veti primi".

Problema noastra insa, este ca uneori cerem lucruri care nu ne-ar face bine si nici n-ar slavi pe Dumnezeu.

Iacov 4:2

"Sau cereti, si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gand sa risipiti in placerile voastre".

De aceea, Dumnezeu nu raspunde la astfel de rugaciuni.

2. Sa cerem in numele Domnului Isus.

Noi n-am avea niciun drept sa cerem ceva lui Dumnezeu, pentru ca suntem pacatosi si ne-am razvratit fata de El. Dar Domnul Isus, care a platit pentru pacatul nostru un pret atat de mare, poate sa ceara Tatalui orice lucru.

Iar noi, cerand in numele Domnului Isus, ne-am pus la adapostul jertfei Sale si astfel Tatal ne vede curati prin Fiul Sau.

3. Sa ne unim in cererea noastra cu altcineva.

Domnul Isus ne spune:

Matei 18:19:

"Daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri".

Ce minunat e sa ai partasie cu fratii si surorile de credinta!

Poti face o rugaciune in care sa fii sprijinit nu de unul, ci de mai multi frati si surori!

4. Sa nu fim egoistisi, deci sa nu cerem lucruri doar pentru noi insine.

Apostolul Iacov ne spune in acelasi verset amintit mai sus:

Iacov 4:2:

"Voi poftiti, si nu aveti; ucideti, pismuiti, si nu izbutiti sa capatati; va certati , si va luptati ; si nu aveti, pentru ca nu cereti. Sau cereti si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gand sa risipiti in placerile voastre".

Din acest indemn intelegem si ca vom primi lucrul cerut, daca avem o viata traita dupa voia lui Dumnezeu.

Un parinte nu va da fiului sau bani, daca acesta ii cere pentru a-i cheltui fara chibzuinta, pentru lucruri care-i fac rau.

La fel si Domnul nostru, nu ne va da lucruri pe care sa le "cheltuim" in placeri, care fac rau sufletului si trupului nostru.

5. Sa cerem cu credinta

Matei 21:22

"Tot ce veti cere cu credinta, prin rugaciune, veti primi".

Marcu 11:24

"De aceea va spunca, orice lucru veti cere cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea".

Aceasta este o dovada ca avem incredere deplina in bunatatea Domnului, in puterea si dragostea Sa.

6. Sa nu avem neintelegeri cu cei din jur, atunci cand venim inaintea Domnului cu o cerere.

El ne spune chiar sa nu venim la rugaciune pana cand nu ne-am impacat cu aproapele nostru. Nu daca ne-am certat, ci chiar si numai daca el "are ceva impotriva noastra".

Matei 5:23,24

"Asa ca , daca iti aduci darul la altar , si acolo iti aduci aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa-ti darul acolo inaintea altarului, si du-te intai si impaca-te cu fratele tau, apoi vino si adu-ti darul".

De multe ori am dori ca Dumnezeu sa ne asculte rugaciunea, dar noua ne e greu sa ne impacam cu "fratele" nostru!

7. Sa nu uitam sa multumim Domnului nu doar dupa implinirea rugaciunii, ci chiar si inainte, atunci cand facem rugaciunea.

Apostolul Pavel ne indeamna la Filipeni 4:6:

"Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru , aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri".

Cu multumiri...

Sa nu fim niciodata uituci cand e vorba sa aducem Domnului multumiri.

Si nu doar sa multumim prin cuvinte, ci sa avem o atitudine multumitoare.

Cat de frumoasa este o viata multumitoare!

Ii multumesti Domnului ca te-ai trezit dimineata, ca e soare, sau ca ploua, ca esti sanatos, ca poti munci, ca ai unde munci, ca ai familie, ca esti iubit, acceptat, ca ai hrana, ai imbracaminte, ca bate vantul si-ti adie prin par.

Am vazut un copilas de un an si cateva luni, care a fost tinut mai mult in casa. Cand a fost dus afara, la camp, unde batea vantul mai puternic,era atat de fericit ca simtea cum vantul ii atingea fata !

Tipa si dadea din cap fericit. Nu simtise pana atunci cum e cand vantul iti mangaie fata.

Noi mai stim sa fim multumitori Domnului pentru vantul care adie si ne aduce aer proaspat, inmiresmat de florile primaverii sau ale verii?

Mai ales in aceasta luna aceasta, cand parfumul teilor e atat de placut, iar vremea e tocmai buna, nici prea cald, sa ne sufocam, dar nici rece.

Mai multumim Domnului pentru gustul atat de bun si deosebit al fructelor, legumelor atat de bune si atat de diverse?

Mii de fructe, cu mii de arome, au fost facute de Tatal nostru doar pentru placerea noastra! Cand simti gustul parfumat al unei capsuni, al unei caise, nu te minunezi de bunatatea Celui ce a creat-o pentru tine?

Ii spunem Tatalui cat de mult ne place ceea ce ne da in fiecare zi?

Ne-am gandit ca mii de flori, cu mii de parfumuri, au fost facute doar pentru ca noi sa le mirosim si sa ne simtim bine, sa fim veseli, multumiti?

Mai stim sa multumim Domnului pentru frumusetea si parfumul unei flori?

In timp ce scriu, pe fereastra deschisa patrunde ciripitul pasarelelor. V-ati gandit ca si el a fost lasat tot pentru desfatarea noastra?

Puteau sa aiba toate acelasi fel de ciripit, dar Domnul le-a facut atat de diferite...Ele canta atat de frumos in mii de feluri, facand un adevarat concert, care sa ne incante inima! Cata deosebire intre muzica facuta de ele si zgomotul pe care omul modern il numeste azi muzica!

Tatal nostru ceresc asteapta sa ne vada bucuria pe fata , sa ne vada multumiti si fericiti pentru toate aceste minunatii de care zilnic ne face parte fiecaruia.

De aceea apostolul Pavel ne indeamna:

1 Tesaloniceni 5:16,18:

"Bucurati-va intotdeauna.

Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la voi".

ACEASTA ESTE VOIA LUI DUMNEZEU CU PRIVIRE LA NOI!

Cum am putea sa mai primim alte si alte binecuvantari, daca noi suntem in permanenta nemultumiti, trecand nepasatori pe langa atatea cadouri pe care Tatal nostru iubit ni le da cu atat de multa dragoste?

Cand copiii dispretuiesc darurile parintilor, acestia vor inceta sa mai implineasca toate dorintele copiilor lor.

Imi amintesc de o batrana credincioasa, care in fiecare dimineata cand se trezea, in momentul in care facea primul pas, atingand pamantul cu talpa piciorului, spunea:

"Slavit sa fie Domnul!"

Oare nu se cuvine sa-I multumim si noi Domnului , pentru fiecare zi pe care ne-o da, ca sa calatorim pe acest pamant, creat atat de minunat pentru noi?

Iarta-ne, Doamne, Te rugam, ca uneori credem ca e vreun drept al nostru sa avem tot ce ne trebuie, sa respiram aer curat, sa avem apa din belsug si atatea altele, pe care le avem doar datorita dragostei Tale!

Sa ne verificam rugaciunile , sa vedem daca indeplinesc toate aceste cerinte.

Si totusi, dupa ce le-am cercetat, sunt, poate, rugaciuni la care raspunsul intarzie.

De ce?

Poate unul din motive este cel din acest text din Daniel; "din cea dintai zi"cand ne-am "pus inima sa inteleaga " si sa "ne smerim inaintea lui Dumnezeu", El ne-a ascultat.

El ne indeamna si pe noi, ca si pe Daniel:

"Nu te teme de nimic! Rugaciunea ta a ajuns , e inaintea Domnului!"

Dar sunt si contra noastra "capetenii ale Persiei", care se lupta cu indarjire ca raspunsul lui Dumnezeu la cererile noastre sa fie impiedicat. Nu e vorba de vreun imperiu omenesc, ca cel persan, ci de ostile celui rau, care "stau impotriva".

Ma gandesc mai ales la rugaciunile prin care cerem Domnului sa deschida inima celor dragi ai nostri, sa se predea si ei Domnului.

Cred ca acestei cereri i se opun capetenii de osti ale celui rau, care nu vrea cu niciun chip ca un suflet sa fie eliberat din lanturile lui si pentru asta lupta cu indarjire sa-l tina legat, dar si sa intarzie raspunsul la rugaciunile noastre.

Domnul Isus ne spune ca in cer este bucurie mare pentru un " singur pacatos care se pocaieste" [Luca 15:7 ].

Dar inainte de acest moment, oare cate lupte se dau pentru acel suflet, daca pentru mantuirea lui e o asa mare sarbatoare?

De aceea e bine sa ramanem increzatori ca Dumnezeu ne va da ceea ce cerem, si sa nu ne descurajam.

Sa nu incetam sa ne rugam in continuare; ostile Domnului dau lupte crancene pentru a obtine biruinta.

Aceasta ar fi , poate, ultima caracteristica pe care trebuie sa o indeplineasca o rugaciune, pentru a fi ascultata:

8. Sa nu renuntam, sa nu incetam sa insistam inaintea lui Dumnezeu.

Cum sa lupte pentru cauza noastra ostile ingeresti, daca noua nu ne mai pasa, ci am renuntat sa mai luptam? Aici intervine "lupta in rugaciune" de care aminteste apostolul Pavel;

Coloseni 1: 28,29:

"...sa infatisam pe orice om , desavarsit in Hristos Isus. Iata la ce lucrez eu, si ma lupt dupa lucrarea puterii Lui, care lucreaza cu tarie in mine".

Filipeni 1:30:

"Si sa duceti, cum si faceti, aceeasi lupta, pe care ati vazut-o la mine, si pe care auziti ca o duc si acum".

Trebuie sa credem in continuare in victoria ostilor Domnului.

Despre "lupta noastra in rugaciune" ne spune si Domnul Isus in Luca 18:1:

"Isus le-a spus o pilda [pilda judecatorului nedrept] , ca sa le arate ca TREBUIE SA SE ROAGE NECURMAT, SI SA NU SE LASE".

Femeia din aceasta pilda a insistat pana cand i s-a facut dreptate. Si noua ni se va face dreptate, caci este drept ca cei pentru care a murit Domnul Isus sa nu mai fie robi ai celui rau, caci plata pacatelor lor a fost data de jertfa sa.

Domnul Isus ne pune si noua intrebarea:

Luca 18:7:

"Si dumnezeu nu va face dreptate alesilor lui, care striga ZI SI NOAPTE catre El, macar ca zaboveste fata de ei?

Va spun ca le va face dreptate in curand".

Si apostolul Pavel ne indeamna:

Efeseni 6:18:

"Faceti in toata vremea , prin Duhul, tot felul de rugaciuni si cereri .

Vegheati la aceasta, cu toata staruinta si rugaciune pentru toti sfintii".

Iata cum trebuie sa ne fie ruga: "in toata vremea , prin duhul si cu multa staruinta si veghere. Veghere asupra vietii noastre si asupra modului cum Dumnezeu lucreaza , nu sa ne rugam o data, si apoi sa renuntam, sa uitam.

Coloseni 4:2:

"Staruiti in rugaciune,vegheati in ea cu multumiri".

1 Tesaloniceni 5:17:

"Rugati-va neincetat".

Ce minunat este faptul ca avem un Tata asa de iubitor, care ne asculta dorinta imediat ce o rostim; nici macar nu o terminam bine de spus, si trimite "repede, in zbor iute", un sol al Sau, care sa ne intareasca si sa ne lumineze , asa cum la Daniel a fost trimis Gavriil.

Chiar daca dorinta noastra se va implini la vremea lui Dumnezeu , si nu la vremea noastra, pana atunci vom fi si noi "invatati, sfatuiti si luminati", caci si noi suntem "prea iubiti si scumpi" in ochii lui Dumnezeu, caci pentru noi a dat tot ce a avut mai pretios, pe Fiul sau Scump.



Daca astepti implinirea vreunei rugaciuni, ia ca indemn cuvintele ce i-au fost spuse lui Daniel:"Nu te teme de nimic! Caci cuvintele tale au fost ascultate DIN CEA DINTAI ZI, cand ti-ai pus inima sa inteleaga si sa te smeresti inaintea Domnului!"