Devoțională ATI FOST ALESI

ATI FOST ALESI





Ezechia este unul din imparatii lui Iuda, care a "facut ce este bine inaintea Domnului"intocmai cum facuse tatal sau David.

Tatal biologic al lui Ezechia a fost Ahaz, un imparat care a facut numai rau; el avusese o purtare "fara frau".

Dar fiul sau, Ezechia, a fost plin de ravna pentru Domnul.

Ce minunat este cand copiii nu accepta invatatura rea pe care le-au lasat-o parintii, ci intelegand voia Domnului, o implinesc in viata lor.

Domnul sa-i binecuvinteze si sa-i pazeasca pe acesti tineri care, ca si Ezechia, spun:

2 Cronici 29:6

"Parintii nostri au pacatuit, au facut ce este rau inaintea Domnului,Dumnezeului nostru, si I-au intors spatele."

Poate si in tara noastra s-a intamplat acest lucru.

Generatia adultilor de astazi, s-a indepartat de Domnul, n-a vrut sa mai asculte de El.

Dar Dumnezeu, in bunatatea Sa, a deschis tinerilor de azi o noua" usa a mantuirii".Dumnezeu nu se uita la copii, prin prisma faptelor parintilor.

El da o noua sansa fiecaruia.

De aceea, sa facem si noi ce a facut Ezechia:

2 Cronici 29:10

"Am de gand dar sa fac legamant cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca mania Lui aprinsa sa se abata de la noi",

Fii si fiice ale generatiei atee, Domnul va ofera azi ocazia sa faceti legamant cu El, pentru ca "mania Lui "sa se abata de peste tara noastra!

Sta in puterea noastra sa indepartam blestemul si sa aducem binecuvantarea!

Ezechia s-a adresat in primul rand levitilor, care " au fost alesi de Domnul".2 Cronici 29:11

"Acum, fiilor, nu mai stati nepasatori; caci VOI ATI FOST ALESI DE DOMNUL ca sa stati in slujba inaintea Lui, sa fiti slujitorii Lui, si sa-I aduceti tamaie".

Ce alegere mareata!

Sa stai in slujba inaintea Domnului!

Poate credem ca tineretul crestin e neinsemnat, e o parte prea mica a societatii...

Dar daca "Dumnezeu i-a ales", le va da binecuvantare.

Iata ce au facut acei leviti:

2 Cronici 29;15,16

"Au adunat pe fratii lor, si dupa ce i-au sfintit, au venit sa curateasca si Casa Domnului , dupa porunca imparatului si dupa cuvintele Domnului. Preotii au intrat inlauntrul casei Domnului ca s-o curateasca; au scos toate necuratiile pe care le-au gasit in Templul Domnului, si le-au pus in curtea Casei Domnului, unde le-au adunat levitii, ca sa le duca afara, in paraul Chedron." Apoi "au adus iarasi, in buna stare si au curatit toate uneltele".

Iata unde si cum incepe curatirea!

Intai de la fiecare om in parte, caci asa a spus si Ezechia, "Sfintiti-va!"

Dupa ce "s-a sfintit" fiecare, au inceput sa curete si Casa Domnului.

Deci curatarea societatii, incepe cu mine si cu tine, personal, nu putem participa la curatarea ei, daca nu ne-am "sfintit" intai noi.

Doamne, ajuta-ma, si ajuta-ne, pe fiecare sa scoatem din viata noastra, "orice se pare rau".

1 Tesaloniceni 5:22

"Feriti-va de orice se pare rau".

-Vezi ca in jur se spun minciuni?-Tu spune adevarul!

- Vezi ca se umbla dupa marire?-Tu cauta smerirea!-Marcu 9 :35

"Daca vrea cineva sa fie cel dintai, trebuie sa fie cel mai de pe urma din toti si slujitorul tuturor!"

- Vezi ca se "cauta bogatiile lumii acesteia"?-Tu cauta "ocara lui Hristos"!-Evrei11:26

""El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogatie decat comorile Egiptului, pentru ca avea ochii pironiti spre rasplatire".

Chiar daca esti singurul care cauti "sfintirea", fii tu "cel dintai", ca si Apostolul Pavel in 1 Timotei 1:16

"Dar am capatat indurare, pentru ca Isus Hristos sa-si arate in mine, cel dintai, toata indelunga Lui rabdare, ca o pilda celor ce ar crede in El, in urma, ca sa capete viata vesnica".

Nu este usor, dar rasplata este imensa!

Fiind "cel dintai" in care Dumnezeu isi arata indelunga Lui rabdare", vei fi o pilda, te vor urma siruri intregi, spre viata vesnica.

Intr-adevar, "propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii,dar pentru noi, care suntem pe calea mantuirii, este puterea lui Dumnezeu". Deci nu e mai bine sa fim "nebuni pentru Hristos", decat sa fim in nebunia pacatului?

Nu e nebunie tot ce se intampla in jurul nostru?

Nu e nebunie alergarea dupa averi ?

Nu e nebunie alergarea dupa putere?

Nu e nebunie destrabalarea care cuprinde pe mari si mici?

Nu e nebunie tot ce ne spune mas-media ca se intampla in fiecare zi?

Nu e nebunie alcoolismul care distruge vieti, familii si intreaga societate?

Sa iesim din hora "nebuniei lumii", cat inca mai avem aceasta sansa.

Tu, tanar sau tanara, care l-ai primit pe Hristos, tu esti "levitul" care ai fost "ales sa slujesti". Nu mai "sta nepasator"!

Imbraca-te cu "mantaua mantuirii"daruita de Domnul Isus Hristos, uneste-te cu unul, doi, sau trei frati, in curatie sfanta, si asa se va curata "casa Domnului", biserica Sa.

Nu trebuie sa facem planuri si lucrari omenesti, ci trebuie doar sa traim curat, si Domnul va lucra; va trezi si pe altii.

Ce a facut Ezechia?

"S-a sculat disdedimineata si s-a suit la casa Domnului, a turnat sangele la piciorul altarului, ca ispasire pentru pacatele intregului popor".

Iata ca "s-a facut si la noi dimineata"!

Sa ne "sculam" si sa ne ducem la "Casa Domnului"!

Sa cerem iertare Domnului pentru greselile casei sale.

Sa ne punem din nou, pe noi insine si bisericile noastre, sub jertfa Domnului Isus Hristos!

Ezechia i-a chemat pe toti sa "praznuiasca Pastele, in cinstea Domnului, Dumnezeului lui Israel".

Si noi ne apropiem de praznuirea Pastelui.

1 Corinteni 5:7,8

"Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua, cum si sunteti, fara aluat; caci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit.

Sa praznuim dar praznicul nu cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimile curatiei si adevarului".

Indemnul lui Ezechia e valabil si pentru noi, cei de azi:

2 Cronici 30:8,9

"Nu va intepeniti grumazul, ca parintii vostri; DATI MANA DOMNULUI, veniti la sfantul Lui locas , pe care l-a sfintit pe vecie, si slujiti Domnului, Dumnezeului vostru, pentru ca mania Lui aprinsa sa se abata de la voi. Daca va intoarceti la Domnul, fratii vostri si fiii vostri vor gasi mila la cei ce i-au luat robi, si se vor intoarce in tara.

Caci Domnul, Dumnezeul vostru, este milostiv si indurator, si nu-si va intoarce fata de la voi, daca va intoarceti la El".



Ajuta-ne , Doamne, sa ne intoarcem la Tine, si scapa din robia pacatelor pe semenii nostri!

Indura-te Doamne, de poporul roman!











O, SPALA-MA, ISUSE...



[inspirata dupa "Stergarul" lui costache Ioanid]





E praznicul de Paste si totu-i pregatit.

Isus cu ucenicii deja a si sosit.

E masa asternuta-n odaia cea de sus ,

Au pregatit si azimi, si mielul l-au adus.

Doar gazda nu-i atenta, ori poate a uitat

O sluga sa trimita cu apa de spalat.

Si-n gand la fiecare se naste o-ntrebare:

Cum vor sedea la masa cu praful pe picioare?

C-asa e obiceiul si legea lor o cere,

Ca sa nu stea la masa ’nainte sa se spele.

Si tac si-asteapta, gandind ca totusi, cineva,

Va trebui sa-si lase toata mandria sa,

Sa-si paraseasca singur locul de ucenic,

Sa ia un loc de sluga, s-ajunga-asa de mic...

Dar cine? Ii chinuie pe toti aceeasi intrebare.

...Ce liniste-i acum! Cine va merge oare?

Sa merg eu?! Nu se poate, asta e prea de tot!

Sa-mi las de-o parte haina, sa-ncing stergarul...nu pot!

Sa iau apoi ligheanul,sa trec la fiecare

Si sa-i dezleg cureaua sandalei din picioare,

Sa spal pe rand la toti talpile prafuite ,

Sa sterg si sa le mangai picioarele-obosite?

"Chiar eu? Ei, nu se poate, nu-s cel mai nimerit!

Am mers atata cale, sunt tare obosit!"

"Chiar eu?Sa mearga altul, e-o treaba prea de jos!"

"Chiar eu? Dar nu se cade, eu stau langa Hristos!"

...Dar iata, se ridica insusi Invatatorul!

Lui nu-I este rusine s-ajunga slujitorul!

El, imparatul slavei! El, Fiu de Dumnezeu!

Sa spele la picioare! Ce nu pot face eu,

Un muritor, un murdar, un las, un pacatos,

El face cu iubire; El spala; si El este Hristos!

El isi dezbraca haina de slava, se smereste,

Se-apleaca....si pe rand, pe toti ii curateste

Si le alina truda, ii face sa-nteleaga,

Ca numai cand smerit esti, tot raul se dezleaga.

Si cand slujesti pe altul, chiar coborand, tu sui

Si poti s-ajungi prieten si frate orisicui!

Hai, vino sa te spele si fa si tu la fel

Lasa-ti deoparte ura, mandria, fii ca El!

Caci daca El te spala, atunci tu ai sa poti

Sa-i ierti pe toti dusmanii si sa-i iubesti pe toti!





Dar, ca si-atunci, la cina, in gand la fiecare

Si-n gandul tau apare aceeasi intrebare;

"Chiar eu?Eu sunt prea tanar, vreau viata sa-mi petrec.

Poate-am sa vin odata, dupa ce ani mai trec!

Acum m-asteapta multe , distracii fel de fel;

Am toata viata-n fata! Isus? N-am timp de El!"

"Tinere drag!Tu nu stii ca viata-i ca un fum?

Si ca stapan tu nu-i esti nici clipei de acum?

Si cine stie oare ca maine va mai fi?

O, n-o stiu nici batranii, nici cei ce-s doar copii!

De-aceea sa ne punem viata-n slujba Lui

Si nu ne va fi teama de moarte, nimanui.



"Chiar eu?...Ei, nu se poate, sunt tare ostenit;

Am fost lovit in suflet, am fost nedreptatit,

Am suferit prea multe, si-acum sunt prea batran

Sa pot sa ma mai bucur, sa pot sa mai fiu bun!"

"O, vino, El iti stie picioarele-ostenite

Si gandurile bune din inima, zdrobite.

El lacrimile-ti sterge, ajunge cat ai plans!

Ridica-ti a ta frunte, te mangaie Isus!"



"Chiar eu?...Nu ma cunosti... Eu am facut de toate...

Eu am lovit pe altii, deschis, ori pe la spate

Si-am fost un vrajmas aprig multor neprihaniti,

Sunt inrait, cu mine, degeaba osteniti!"

"O, te cunosc, iti zice –Invatatorul. Si stiu ce-ai faptuit,

Dar vreau ca si din tine sa fac un fiu iubit

Si sa te iau cu mine, ti-ajunge-atata rau!

Chiar de-ai fi ca talharul pe cruce-Sunt Salvatorul tau!"







"Chiar eu?...Eu sunt un singuratic. E trista viata mea!

M-au parasit toti, nimanui nu-i pasa acum de soarta mea!

Si nu mai am pe nimeni sa-mi dea vreo mangaiere,

Imi sunt zilele pline de-amar si de durere!"

"O, haide, vino! Ai un prieten drag!:

Isus e cel ce-asteapta sa-ti treaca-al casei prag!

O, lasa-L sa patrunda acum in viata ta

Si niciodata singur nu vei mai ramanea!"



"Chiar eu? Eu n-am nevoie, ca eu sunt un om sfant,

Ca mine numai unul sau doi, sunt pe pamant!

Hai, lasa-ma pe mine, eu n-am niciun pacat,

Sa vindece pe altul smeritul imparat!"

"O, dragul meu, nu spune ca n-ai gresit nimic,

Ca inima ta sie cat rau ai faptuit!

Caci numai o minciuna dac-ai rostit pe zi,

Ti-apasa-acum pe suflet atatea zeci de mii!

Coboara-te din turnul mandriei, in care te-ai suit,

Priveste-n tine insuti, si vezi cat ai gresit!

Apoi deschide-ti usa inimii lui Isus,

Si-abia atunci vedea-vei ce mult e pana sus!"



Si astazi, ca odata, in camera de sus,

In Romania noastra a poposit Isus.

El stie ca nu suntem nici vamesi, nici pagani,

C-avem si noi credinta si suflet de romani!

El nu ne osandeste, si nu ne spune nici

Ca n-am fi chiar din ceata cea mica, a Lui, de ucenici!

Dar din umblarea noastra prin viata trecatoare,

Avem murdare inimi, ni-e colbul pe picioare!

Si hainele de suflet, sunt rupte, sfasiate,

Blandetea, bunatatea, le-am parasit pe toate!

Sa-I spunem fiecare –n suflet si in gandul sau:

"O, spala-ma, Isuse, cu sfant sangele Tau!

Si-ajuta-ma de-acuma ca sa raman curat

SI-apoi sa nu mai intru-n mocirla niciodat!

Mi-e inima deschisa, Isuse-Doamne, vin!



Hristos sa te ajute sa faci aceasta acum. Amin!