Devoțională IMBRACATI CU MANTUIREA

IMBRACATI CU MANTUIREA





Catre sfarsitul rugaciunii pentru sfintirea Templului, imparatul Solomon, referindu-se la preotii Domnului, spune:

2 Cronici 6:41

"Preotii Tai, Doamne Dumnezeule, sa fie imbracati cu mantuirea, si prea iubitii Tai sa se bucure de fericire!"

"IMBRACATI CU MANTUIREA"...

Mantuirea e cea mai frumoasa haina cu care se poate imbraca cineva!

Inca din vremurile stravechi, oamenii lui Dumnezeu, calauziti de Duhul Sfant, au inteles ca nimic nu-l poate face pe om in stare sa stea inaintea lui Dumnezeu, decat numai mantuirea oferita de El.

Iov intelege ca Dumnezeu ii poate fi "binevoitor" unui om, numai daca "s-a gasit un pret de rascumparare pentru el"-Iov 33:24.

Iov insusi e convins de existenta unui "Rascumparator".

Iov 19 :25,26

" Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu si ca se va ridica la urma pe pamant.

Chiar daca mi se va nimici pielea , si chiar daca nu voi mai avea carne, voi vedea totusi pe Dumnezeu".

Apoi, David afirma in multi psalmi ca Dumnezeu este "mantuirea "sa.

Psalm 9:14

"Ridica-ma din portile mortii...

sa ma bucur de mantuirea Ta".

Psalm 42:5

"Pentru ce te mahnesti, suflete,

si gemi inlauntrul meu?

Nadajduieste in Dumnezeu, caci

iarasi il voi lauda!

El este mantuirea mea si Dumnezeul meu!"

Psalm 68:19

"Binecuvantat sa fie Domnul, care

zilnic ne poarta povara,

Dumnezeu, mantuirea noastra!"

Psalm 91:16

"Il voi satura cu viata lunga,

si-i voi arata mantuirea Mea".

Ce haina minunata e mantuirea!

Proorocul Isaia o intelege asa de bine!

Isaia 61:10

"Ma bucur in Domnul , si sufletul Meu este plin de veselie, in Dumnezeul Meu; caci M-a imbracat cu hainele mantuirii, m-a acoperit cu mantaua izbavirii..."

Numai o astfel de imbracaminte poate aduce veselie in suflet. Si Domnul Isus ne-a dat aceasta mantie, fiecaruia care crede.

Noi, in rautatea noastra, "L-am dezbracat de hainele Lui"...

Ioan 19:23,24

"Ostasii, dupa ce au rastignit pe Isus, I-au luat hainele, si le-au facut patru parti, cate o parte pentru fiecare ostas. I-au luat si camasa, care n-avea nicio cusatura, ci era dintr-o singura tesatura de sus pana jos. Si au zis intre ei: "sa n-o sfasiem, ci sa tragem la sorti a cui sa fie".

Fiul Unic al Dumnezeului Creator, a venit la noi pe pamant, iar noi L-am rastignit, L-am dezbracat si I-am luat hainele.

Dar El, in bunatatea-I netarmurita, s-a rugat tatalui:"Iarta-i Tata, ca nu stiu ce fac!" iar celor ce au crezut in jertfa Sa, le-a daruit minunata haina a mantuirii, mantia izbavirii.

Apoi, ramanand sub jertfa rascumparatoare, adaugam mereu la "imbracamintea sufletului" nostru.

Romani 13:12, 14

"Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii.

Imbracati-va in Domnul Isus Hristos".

Efeseni 4:24

"Sa va imbracati in omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si sfintire pe care o da adevarul".

Coloseni 3:12, 14

"Imracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare.

Dar mai pe sus de toate acestea, imbracati-va cu dragostea, care este legatura desavarsirii".

Cate articole de imbracaminte ne-a dat Domnul nostru!

Cat de frumos imbracati vrea El sa fim!







La sfarsit, cand il vom intampina pe Mirele nostru, vom fi "imbracati in haine albe, cu ramuri de finic in maini"-Apocalipsa 7:9

Apocalipsa 19:7,8

"sa ne bucuram, sa ne veselim si sa-I dam slava! Caci a venit nunta Mielului; sotia lui s-a pregatit, si i s-a dat sa se imbrace cu in subtire , stralucitor si curat-[ Inul subtire sunt faptele neprihanite ale sfintilor ].



In vremea razboiului, o mama credincioasa nu avea cu ce sa-si imbrace cei cinci copii, pentru ca nu avea nici bani sa cumpere, dar nici nu gasea, caci era mare criza , nu se gaseau niciun fel de marfuri.

Mama le citea copiilor istorisiri din Biblie. Intr-o seara, le-a citit despre Iosif, caruia tatal sau, care-l iubea, i-a facut o haina pestrita.

Curiosi, copiii au intrebat-o cum era acea haina. Atunci mamei i-a venit o idee; ea semanase pe o bucata de pamant niste bumbac, ce tocmai era aproape ajuns la maturitate.

Asa ca le-a spus copiilor: "Daca sunteti harnici, si ma ajutati sa adun bumbacul, o sa va fac si eu la fiecare cate o haina ca a lui Iosif.

Dar sa stiti, ca fiecare culoare din acea haina, inseamna ceva , si nu puteti sa va imbracati cu haina, daca nu aveti in voi acele trasaturi reprezentate de culori".

Au mers impreuna si au cules bumbacul, i-au curatat semintele, apoi l-au " batut" cu un fel de arc [ baietii, mai ales, erau tare mandrii ca invatasera sa foloseasca acel arc] .

Apoi mama a tors bumbacul si l-a vopsit in multe culori.

Le-a spus apoi ce reprezenta fiecare culoare:

Alb-curatenie, deci trebuie sa fie totdeauna curati.

Rosu-dragoste, deci trebuie sa se iubeasca unul pe altul si sa nu se certe.

Verde-veselie, deci sa nu fie niciodata suparati unul pe altul.

Albastru-speranta ca Dumnezeu ii va ajuta si ca il va aduce acasa si pe taticul lor din razboi.

Galben-ascultare si harnicie.

A tesut apoi la razboi, asortand toate aceste culori, si a obtinut o tesatura frumoasa, din care a facut rochite pentru fete si camasi si pantaloni pentru baieti.

Dar aveau voie sa se imbrace cu "haina lui Iosif"numai daca erau cuminti, ascultatori si harnici, asa cum cereau culorile hainutelor.

Cel care facea ceva rau, era dezbracat , se imbraca cu vechile hainute rupte, iar imbracamintea noua statea stransa frumos in dulap.

De dragul "hainutelor lui Iosif", copiii au inceput sa faca progrese si la si la cumintenie, si la harnicie.

Cei care erau la scoala, au terminat anul scolar premianti.

La sfarsit de an scolar, "hainele lui Iosif" au fost la mare cinste, mai ales ca li s-au adaugat si coronite , pentru premiul intai.

Cat de mult putem invata si noi , cei de azi, care am primit un vesmant cu mult mai minunat!

Am primit haina mantuirii, mantaua izbavirii...

Sa traim intr-un mod vrednic de acest vesmant al sufletului, ca sa fim totdeauna imbracati cu acel "in subtire, stralucitor si curat-faptele neprihanite ale sfintilor.

Ajuta-ne, Doamne!