Devoțională IERIHONUL TREBUIE DISTRUS

IERIHONUL TREBUIE DISTRUS





Prima cetate cucerita de evrei, dupa trecerea Iordanului in tara promisa, a fost Ierihonul.

Desi o cetate" inchisa si intarita", din care "nimeni nu iesea si nimeni nu intra,"Domnul a dat-o in mainile poporului evreu.

Zidurile ei au cazut singure; evreii doar "au strigat tare si zidul s-a prabusit".-Iosua 6:20.

Dar distrugerea definitiva a cetatii, a trebuit s-o faca poporul evreu.

Iosua 6:21

"Au nimicit-o cu desavarsire, trecand prin ascutisul sabiei tot ce era in cetate, barbati si femei, copii si batrani, pana la boi, oi si magari".

Deci a trebuit distrus tot ce avea viata. Aceasta fusese porunca Domnului, sa nu crute nimic.

Dar Acan, fara sa fie vazut de cineva, a fost atras de cateva obiecte: o manta, o placa de aur si niste bani de argint.Pe acestea, "le-a poftit, le-a luat si le-a ingropat in pamant, in mijlocul cortului sau".



Dar Domnul a stiut si a descoperit totul, cercetand pe semintii, pe familii, pe case , pana s-a aflat chiar persoana care luase acestea; Acan a fost descoperit si "Iosua si tot Israelul impreuna cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur , pe fiii si fiicele lui Acan, boii lui, magarii, oile, cortul cortul lui si tot ce era al lui; si i-au suit in valea Acor. Iosua a zis: Pentru ce ne-ai nenorocit? Si pe tine te va nenoroci Domnul azi. Si tot Israelul l-a ucis cu pietre si au ridicat peste Acan un morman de pietre"-Iosua 7:24,25,26.



Ni se pare mult prea dur acest episod, asa-i?

Cum, Dumnezeu, care este asa de bun, i-a invatat pe evrei sa distruga totul cu desavarsire si sa-l pedepseasca asa de aspru pe Acan?

In fond, am zice noi, n-a facut cine stie ce pacat, ca a fost tentat de cateva lucruri frumoase si de valoare, care era pacat sa fie distruse...

Asa pare la prima vedere, pana intelegem semnificatia tuturor acestor lucruri.

Acele popoare, care locuiau in Canaan, erau afara din cale de pacatoase. Chiar nasterea lor, a fost dintr-un incest.

Moabitii se trageau din fiica mai mare a lui Lot, care facuse un fiu cu tatal ei, Lot, iar amonitii aveau ca stramos pe copilul fiicei mai mici a lui Lot, facut, de asemenea, cu tatal lor, Lot, pe care il imbatasera , pentru a se culca cu el.-Genesa 19:36-38.

Dumnezeu a fost totusi indurator cu ei; sute de ani i-a ingaduit, le-a dat timp sa se indrepte, dar ei au mers din rau in mai rau, pana cand Dumnezeu a vazut ca nu mai au sanse de corectare si a hotarat sa-i distruga. De aceea a spus evreilor sa nu crute nimic din ce are viata, pentru ca pacatul lor ajunsese la culme.



Dar vom intelege si mai bine, daca luam toate aceste evenimente, ca invataturi pentru noi, cei de astazi.

Noi suntem toti pacatosi inaintea lui Dumnezeu si pentru ca "plata pacatului este moartea"-Romani 6:23,meritam sa fim omorati.

Dar Domnul Iisus a fost jertfit El, a murit pe cruce in locul nostru, pentru ca noi sa fim salvati.

Ierihonul, firea noastra pacatoasa, desi era ca o cetate "inchisa si intarita, in care nimeni nu intra si nimeni nu iesea, "a fost distrusa, Domnul Iisus a fost singurul care a putut sa darame zidurile de pacat din inima noastra.. Zidurile pacatului fiecaruia dintre noi, au cazut la crucea Domnului Iisus, de la Golgota.

Insa distrugerea definitiva a pacatului din viata noastra, trebuie s-o facem noi insine.

IERIHONUL DIN NOI TREBUIE DISTRUS.

Noi insine trebuie sa "omoram "firea noastra veche. Aici, Dumnezeu ne lasa pe fiecare dintre noi, s-o "nimicim cu desavarsire", s-o trecem prin ascutisul sabiei" Cuvantului lui Dumnezeu.

Nimic din ce este rau, sa nu mai ramana viu in inima noastra , in sufletul nostru.

De aceea trebuiau sa omoare tot ce avea viata, de la oameni, pana la animale. Si noi trebuie sa "omoram madularele noastre care sunt pe pamant: curvia, necuratia, patima, pofta rea , lacomia"-Coloseni 3:5.

Acestea toate reprezinta pe acei oameni din Ierihon: barbati, femei, copii, batrani[fapte rele inradacinate in noi de multa vreme, patimi grele care ne stapanesc]oi, boi, magari[fapte rusinoase].

Iar fapta lui Acan a fost asa de aspru pedepsita, pentru ca ea arata ca toate aceste "madulare,"toate aceste pacate, ne vor nimici ele pe noi, daca nu le distrugem noi cu desavarsire.

Si desi nimeni altcineva nu stie ce ascundem noi in"cortul inimii", Dumnezeu ne cerceteaza nu numai pe natiuni, pe familii si case, ci pe fiecare in parte, in adancul sufletului nostru.

De aceea Dumnezeu zice poporului in Iosua 6:18:

"Feriti-va numai de ceea ce va fi dat spre nimicire ; caci daca veti lua ceva din ceea ce va fi dat spre nimicire, veti face ca tabara lui Israel sa fie data spre nimicire si o veti nenoroci".

Asa e si cu noi; daca lasam viu vreunul din acele pacate, el ne va distruge, ne va nenoroci. Ierihonul, firea noastra veche, trebuie distrus cu tot ce mai are pacatos in el. Niciun pacat sa nu mai ramana viu in noi, caci daca mai e vreunul nu vom mai avea victorii spirituale, cum nici evreii n-au putut cuceri cetatea Ai, pana cand nu "s-au sfintit"si au omorat tot ce era pacatos.

Galateni 5:24

"Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus , si-au rastignit firea pamanteasca".

Romani 7:5

"Caci, cand traiam sub firea noastra pamanteasca , patimile pacatului...lucrau in madularele noastre si ne faceau sa aducem roade pentru moarte".

De aceea sa omoram firea veche, acest "Ierihon inchis si intarit " al vietii noastre.Sa-l daramam pana la temelii si sa construim in locul lui, o cetate noua pentru Dumnezeu,"sfanta si placuta".

Din toata prada cetatii, aveau voie sa ia "tot argintul si aurul, toate lucrurile de arama si fier," care trebuiau insa sa fie "inchinate Domnului , si sa intre in vistieria Domnului".

Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca din noi, din personalitatea noastra, sa pastram doar talentele noastre native, pe care insa, sa le folosim pentru Dumnezeu, in slujba Lui. Pe acestea, El nu vrea sa le distruga, ci vrea sa le schimbe intrebuintarea, sa le dea"o intrebuintare de cinste".

Ce intrebuintare frumoasa!

Cat ne mangaie sufletul, cand ascultam cum un cantaret, care alta data canta cantece de petrecere, cu cuvinte rusinoase, acum canta cantari de slava lui Dumnezeu!

Sau cand o formatie, care alta data canta rock, astazi a devenit un grup crestin , o formatie care da slava lui Dumnezeu!

Sau un crestin simplu, care alta data injura pe Dumnezeu, iar acum vorbeste din Cuvant!

Nu e minunata aceasta "intrare in vistieria Domnului"?

Ferice de cei ce si-au pus talentele in slujba Domnului!



Dar ce reprezinta celelalte lucruri care i-au placut lui Acan, pe care "le-a poftit, le-a luat si le-a ingropat?

Am vazut ca argintul si aurul sunt talentele noastre, calitatile noastre bune, dar care au fost folosite pentru pacat, pana a veni la Hristos.

Mantaua de Sinear reprezinta haina neprihanirii noastre, cea in care credem ca vom fi "bine imbracati", daca suntem niste oameni morali, care "n-am spart casa nimanui". Credem ca putem trai cu aceasta "imbracaminte" a noastra.

Dar Dumnezeu ne spune ca fara iertarea lui Hristos, fara sangele Lui, "toate faptele noastre bune [mantale de Sinear] , sunt ca o haina manjita, "pentru ca "toti am ajuns necurati, suntem ofiliti ca o frunza si nelegiuirile noastre ne iau ca vantul".

Dumnezeu doreste insa sa "ne dezbracam" de aceasta haina murdara .

Efeseni 4:22

Sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica dupa poftele inselatoare- 2 Corinteni 7:1" si sa ne "curatim de orice intinaciune a carnii si a duhului".

Isaia 1:16

"Spalati-va deci si curatiti-va! Luati dinaintea Mea faptele rele , pe care le-ati facut! Incetati sa mai faceti raul!"

Domnul vrea sa ne imbracam cu alte haine, primite de la El:

Galateni 3:27 "sa ne imbracam cu Hristos"

Efeseni 4:24 "sa ne imbracam in omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si o sfintenie pe care o da adevarul"

Coloseni 3:12 "Sa ne imbracam cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare".

Coloseni 3:14 "Sa ne imbracam cu dragostea, care este legatura desavarsirii".

El ne imbraca cu "haina mantuirii, cu mantaua izbavirii".-Isaia 61:10

Si doreste ca "hainele sa ne fie albe in orice vreme"-

De aceea Domnul Iisus spune pilda cu nunta fiului de imparat, la care nu se putea intra decat cu "haina de nunta".-Matei 22:11.







Si de ce oare , in Iosua 7:24 se spune ca au luat pe Acan cu tot ce era al lui si "l-au suit in valea Acor"?

In vale, noi stim ca trebuie sa coboram, nu sa urcam...Si totusi, cand "coboram din noi insine", cand "ardem "in vale tot ce e rau, spiritual vorbind, noi urcam.



Am avut bucuria sa vad ca si in vremea noastra mai sunt astfel de oameni, care asculta de poruncile Domnului si lupta cu firea pamanteasca , pentru a o "distruge cu desavarsire".

Am stat o vreme cu o sora credincioasa, de o smerenie deosebita.

Desi avea o viata cu adevarat sfanta, totdeauna ii vedea pe ceilalti"mai pe sus"decat ea.

Fara ca ea sa stie, mi-a dat o lectie admirabila.

Era nemultumita de ea insasi; I se parea ca o stapaneste lacomia pentru mancare, desi nu facea niciodata dovada ca ar fi un om lacom.

Dar in inima ei, probabil simtea ca in privinta aceasta nu e asa de puternica.

Asa ca a hotarat sa-si invinga pofta de mancare prin post; dar nu postul pe care-l stiam eu, si pe care-l stim, majoritatea crestinilor, post de o zi-doua.

Ea a postit 21[douazeci si una ]de zile!

Am fost martora acestui fapt, nu pentru ca ea ar fi dorit lucrul acesta, ci pentru ca locuiam impreuna in acea perioada.

Eu eram insa cea care o rugam sa renunte, zicandu-i ca e suficient, ca se va imbolnavi...

Dar n-a renuntat; a zis ca noi, crestinii, ar trebui sa luam si literal Cuvantul lui Dumnezeu, care zice ca "omul nu traieste nu numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu, pentru ca asa a facut si Domnul Iisus, cand a trait ca om, pe pamant.

In aceasta perioada, n-a mancat absolut nimic, a baut doar apa, insa si-a indeplinit , ca si pana atunci, toate sarcinile, si cele de acasa, si cele de serviciu, caci avea un serviciu cu raspunderi mari, conducea si masina, caci nu putea ajunge la serviciu cu alt mijloc de transport .

Dar s-a hranit zilnic cu Cuvantul lui Dumnezeu, pe care-l "manca" intr-adevar cu pofta si a petrecut mult timp in rugaciune.

Nu i s-a intamplat nimic, nu s-a imbolnavit, nu i-a venit rau. Din contra, asemeni lui Daniel si prietenilor sai, arata chiar "mai bine la fata "[dar nu mai grasa].

A fost , intr-adevar, o lectie spirituala pentru mine,un model de lupta impotriva "Ierihonului " din noi, prin care, cu ajutor Domnului, se poate "nimici cu desavarsire" orice pacat.

Slava lui Dumnezeu ca mai sunt si azi astfel de copii ai Lui!



Doamne, da-ne si noua aceste "haine", ajuta-ne sa "distrugem cu desavarsire" in noi, prin Cuvantul Tau, tot ce este pacat!

Chiar daca nimeni nu stie , ajuta-ne sa nu ascundem, sa nu ingropam in cortul sufletului nostru, nimic din ce e dat "spre nimicire"!

Ajuta-ne, sa ne pastram doar "talantul"pe care ni l-ai dat, si sa-l folosim numai pentru Tine; ia orice dar al nostru si foloseste-l Tu in vistieria Ta, caci doar acolo are valoare!