"A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit, şl S-a dus într-un loc pustiu. Şl Se ruga acolo." Marcu, l
5
Să privim în continuare la cele şase tipuri de rugăciune:
4) Rugăciunea de mijlocire; ia aminte: "Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n-o nimicesc; dar nu găsesc nici unul!" (Ezechiel, 22:30) A mijloci înseamnă: a sta "în mijlocul spărturii" pentru cineva. Dacă există o breşă în relaţia acelei persoane cu Dumnezeu, din pricina unui anume păcat, ai privilegiul de a sta în acea spăr¬tură şi de a te ruga pentru persoana respectivă. Breşa reprezintă distanţa dintre ceea ce este şi ceea ce poate fi.
5) Rugăciunea de "înmânare"; ia aminte: "Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi." (l Petru, 5:7) Atâta vreme cât vei încerca să controlezi circumstanţele, nivelul stresului va atinge cote alarmante. Când înveţi, însă, să înmânezi hăţurile lui Dumnezeu, te vei mira că ai petrecut şi o singură a îngrijorându-te.
6) Rugăciunea de dedicare; pe drumul spre Damasc, Pavel s-a rugat: "Doamne, ce vrei să fac?" (Fapte, 9:6) Acest lucru se aseamănă cu semnarea numelui tău pe un cec în alb. E ca şi cum ai spune: "lată-mă, fă ce doreşti cu mine. Sper să-mi placă alegerea Ta, însă chiar de nu-mi va plăcea, voi face ce-mi ceri, oricum; facă-se voia Ta, nu a mea." Astfel decizi, în mod voluntar să-l urmezi pe Dumnezeu, în loc să te zbaţi încercând să-L determini să te urmeze El. Drept rezultat, Dumnezeu va face în noi lucrarea ce trebuie făcută, astfel încât noi să putem face lucrarea pe care doreşte să o facă prin noi.