Devoțională Ameninţarea

   Pentru toţi laodicenii, Domnul are o gravă ameninţare:[b] "am să te vărs din gura Mea."[/b] Altădată Domnul Se lăuda cu ei. Erau mântuiţi, aveau ca păstor un înger al Domnului, o stea în mâna Domnului, iar biserica lor era un sfeşnic de aur care lumina. Acum Îi fac de ruşine, căci sunt [b]"ticăloşi, nenorociţi, săraci, orbi şi goi."[/b] Cu voia lor doar după cele trecătoare, ei L-au izgonit din inima lor pe Cristos Domnul, Mântuitorul lor, care n-a plecat, ci încă mai stă la uşă. Erau acum la punctul crucial: ori se pocăiau, ori vor fi lepădaţi. Aici e un adevăr cutremurător pentru cei ce spun că "nu este cădere din har".   Ameninţarea vine chiar de la Domnul Isus, căci El i-a poruncit lui Ioan să scrie aceasta bisericii din Laodicea, El, Aminul lui Dumnezeu, spune această ameninţare gravă. Este gravă fiindcă e pentru timp şi veşnicie. Odată vărsat din gura Lui, eşti fără nicio altă şansă de mântuire. Dar ameninţarea avea menirea să-i trezească. O, de i-ar trezi şi azi pe unii!