Devoțională Ei vor vedea pe Dumnezeu

"Ferice de cei cu inima curatã, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!" (Matei 5,8)



Cetatenii noii imparatii vor fi cu inima curata. Dar Isus nu S-a gandit la curatia ceremoniala care ii obseda pe farisei si pe saduchei.

Isus vorbea despre curatia interioara a inimii si a dorintelor ei. In acela care invata de la Isus, se va manifesta un dezgust crescand pentru o purtare usuratica, pentru cuvintele necuviincioase si pentru gandurile murdare. Cand Hristos locuieste in inima, vor exista curatie si noblete atat in gandire, cat si in purtare.

Ieremia spunea: "Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea; cine poate s-o cunoasca?" (Ieremia 17,9). Cei cu inima curata nu sunt fara pacat, ci crestini care isi pun increderea in Hristos si lasa ca harul Sau sa-i motiveze pentru a trai o viata mai buna. Parasind pacatele trecutului si avantandu-se inainte, catre tinta inaltei chemari pe care i-a facut-o Dumnezeu, prin Isus Hristos (Filipeni 3,14), crestinul doreste dupa desavarsirea in El.

Prin ochii credintei, noi Il putem vedea pe Dumnezeu acum. Apoi, la sfarsit, in Imparatia cerurilor, vom avea privilegiul sa-l vedem fata in fata (1 Ioan 3,2; Apocalipsa 22,4),dar numai aceia care-si dezvolta viziunea cereasca acum, in aceasta lume, vor avea privilegiul de a-l vedea pe Dumnezeu in lumea viitoare. "Acum vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata" (1 Corinteni 13,12. Pãcatul ne intuneca judecata si ne incetoseaza privirea, facand astfel sa ne fie mai greu sa-l vedem pe Dumnezeu. Daca indragim pacatul si ramanem in el, vom pierde cu totul imaginea lui Hristos. Eul, ia locul lui Hristos si Ii atribuie Mantuitorului acele insusiri pe care pacatosul le doreste. Imaginea clara, asemenea cristalului, a caracterului lui Dumnezeu, care este "plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie" (Exod 34,6), se estompeazã. Pe de altã parte, "cei cu inima curatã Il vad, Il cunosc pe Dumnezeu intr-o relatie noua si nepieritoare, ca Rascumparator al lor; si, in timp ce privesc curatia si frumusetea caracterului Sau, ei doresc sa reflecte chipul Sau".

Cei care au auzit solia aceasta au ramas uimiti. Propriul lor egoism ii impiedica sa vada dragostea Tatalui. Desi era in mijlocul multimii, Isus era singur. Principiile vesnice pe care li le prezentase pe munte erau greu de inteles pentru ascultatorii Sai.