Devoțională Scuză-mă, dar...

<font>    <font>Și toți, parcă înțeleși, au început să-și ceară iertare. Cel dintâi a zis: Țarină am cumpărat și trebuie să ies ca s-o văd; te rog, iartă-mă!... Și altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să-i încerc; te rog, iartă-mă!... Și altul a zis: Femeie mi-am luat, și de aceea nu pot veni... (Luca 14:18-20)</font>



    De câte ori ai fost în situația asta, de a nu da curs unei invitații, doar pentru că... ? Nici eu nu îmi mai aduc aminte, ce-i drept. Tindem să nu acceptăm, dacă avem ceva stabilit dinainte. Ne e mai ușor să refuzăm o invitație din partea unei persoane pe care (poate) nu o îndrăgim foarte mult și să evităm conversația cu cineva trist, care ar avea nevoie de un cuvânt de încurajare.

    Aproape întotdeauna, când vine vorba de planurile noastre, nimic nu suportă amânare și, pentru nimic în lume, nu suntem dispuși să lăsăm totul deoparte, doar pentru a împlini nevoile altora.

    Devenim, fără să ne dăm seama, egoiști, indiferenți la problemele semenilor, deși Dumnezeu ne îndeamnă să ne ajutăm mereu între noi (Galateni 6:2). Avem impresia că pierdem dacă oferim, când, de fapt, e tocmai invers. Dacă am ști... Oh, dacă am ști cât avem de câștigat, răspunsul nostru ar fi întotdeauna un DA ferm. Ba nici nu ar apuca aproapele nostru să termine de vorbit, și noi deja am accepta cu cel mai mare drag!

    În versetele amintite, Dumnezeu este Cel care tocmai pregătise o masă mare și L-a trimis pe Fiul Său, Iisus Hristos, să ne cheme la ospăț (Ioan 14:6). Care a fost răspunsul invitației? Am găsit scuze, ca de obicei. Da, da, și tu ai găsit, e vorba și de tine și de mine, toți avem lucruri mult mai importante de făcut, când intervine altceva. Și dacă ne uităm la motivele pentru care, de cele mai multe ori, spunem NU, ar trebui să fim în obraji ca roșia proaspăt-coaptă vara. Ne interesează mai mult banii, lucrurile materiale (țarină am cumpărat), punem pe primul loc simțurile noastre fizice (cinci perechi de boi), care oferă plăceri scurte, urmate deseori de regret. Uneori, chiar și familia o transformăm într-un idol (femeie mi-am luat), care ne captează toată atenția și ne lasă orbi pentru cei din jur.

    Făcând asta, câștigăm pe termen scurt și pierdem pe termen lung. Sigur, vom avea timp pentru a ieși în oraș cu prietenii, în loc să ne ajutăm colegul cu lucrarea de diplomă, vom cumpăra acel set de machiaj, deși prietena noastră are nevoie de ceva bani pentru a își plăti chiria restantă, vom sta și ne vom bucura cu familia, de sărbători, dar nu vom da nici măcar un telefon prietenului îndurerat, să îi urăm cele bune, căci de invitat să petreacă împreună cu noi nici nu ne trece prin minte.

    Vom avea, astfel, și timp și bani și familie. Vom fi bogați, în continuare (Deuteronom 8:17-18), și totuși... atât de săraci, căci bucuriei adevărate și de durată tocmai i-am spus NU (Luca 6:38).

    Am refuzat să Îl ajutăm pe Dumnezeu (Matei 25:40). Poate că nu ne dăm seama, dar Domnul pregătește o masă mare, în fiecare zi, pentru noi toți. Bucatele pe care El le prepară cu mare grijă și iubire sunt aceste ocazii în care ni se cere ajutorul, ni se dă prilejul să încurajăm un suflet oropsit, să hrănim un om flămând, să ajutăm cu bani un sărac, să renunțăm la planurile noastre pentru a le împlini pe ale altora, să fim familia celor însingurați.

    Refuzul nostru întristează și, în același timp, scade o bucată de pe farfuria frumos aranjată în Împărăția Cerurilor, de Bucătarul care gătește cel mai bun ospăț posibil, cel ce oferă îndestularea veșnică (Psalmi 22).

    Însă, ce s-ar întâmpla dacă am călca pe orgoliu, pe mândrie, pe egoismul din noi și am spune DA? Ei bine, un val de binecuvântări se va îndrepta cu putere spre sufletele noastre și le va lovi cu bucurie. Aproapele nostru este ajutat, deci povara îi va fi ridicată. Ajutându-l pe el, L-am ajutat pe Hristos. Ajutându-L pe Fiul Său, Dumnezeu ne va mai adăuga o bucată gustoasă în farfuria de pe masa ospățului etern, iar noi vom fi fericiți că am acceptat să înseninăm o zi mohorâtă din viața cuiva.

    Vezi, acum? Un simplu DA schimbă totul spre binele tuturor. Aruncă acum mapa cu scuze, pe care nu uiți niciodată să o iei cu tine oriunde mergi, și înlocuiește-o cu agenda iubirii. Știi cu siguranță despre ce vorbesc: probabil e plină de praf acum, uitată pe undeva în colțul cel mai de jos al sufletului. E cea pe care scrie unde-ți este comoara, acolo-ți va fi și inima! (Matei 6:21)</font>