Devoțională La mulţi ani, România!

<span>Iubesc ţara asta pragmatică în care pe vremuri tribunalele erau închise în timpul semănăturii şi a secerişului pentru ca procesele să nu ne lase fără pâine şi să murim de foame cu avocaţi cu tot…</span><span>Iubesc ţara asta „creştină” ce închidea tribunalele şi în timpul posturilor de Paşte şi Crăciun pe baza principiului „lasă că trec sărbătorile si apoi vezi tu…”. </span><span>Iubesc ţara asta ce-a avut primul preot cu doctorat în 1650 pe când Anglia avea în 1250 25 % din preoţii de ţară cu licenţe în teologie.</span><span>Când în 1741 Constantin Mavrocordat i-a silit pe preoţi să înveţe carte aceştia au fugit prin păduri (era primăvară), iar oamenii umblau după ei cu cuminicătura căutând preoţii prin peşteri.</span><span>Aşa am rezistat raţionalismului satanic…</span><span>Iubesc ţara asta, adică pământul acesta tragic unde totul se sfârşeşte în comic după cum zicea Paul Morand.</span><span>Eu cred că România e leagănul lumii şi cred cum zicea Paler că Adam a fost român pentru că numai un român stă gol, mănâncă mere pădureţe şi crede că-i în rai.</span><span>Iubesc România pentru că deşi producem pe hectar mai puţin grâu ca în 1907, avem ce mânca tot poporul şi avem ce da şi la egipteni.</span><span>Iubesc românii pentru că au o fatalitate cosmică ce are adică de-a face şi cu pământul şi cu cerul. „Lumea asta nu-i a mea, cealaltă nici aşa”. De aceea Martorii lui Yehova o să fie mereu puţini în România.</span><span>Personal m-am împăcat şi cu Ion Iliescu…</span><span>Tot personal cred că în cer se va vorbi româneşte, va mirosi a fân cosit, vor cânta păsările duios ca în via mea de la deal şi îngerii vor avea aripi tricolore.</span><span>La mulţi ani România, oriunde te-ai afla!</span><span> </span><span> </span><span>                                                                                                 V l a d i m i r </span><span>_</span><span> P u s t a n </span><span> </span>