Maximă 6960 - Oamenii sunt co

Oamenii sunt constienti ca intr-o zi le va veni sfarsitul si chiar daca nu stiu cand va fi acea zi, se poarta ca si cum ar trai vesnic. Isi fac planuri pe termen lung si se irosesc in goana lor dupa a aduna lucruri. Renunta la calitatea vietii si amana sa traiasca, pentru atunci cand vor reusi sa aiba de toate, pentru atunci cand planurile lor vor fi duse la bun sfarsit. Dar nimeni nu se gandeste ca poate atunci va fi prea tarziu. Ca maine, anul viitor, peste zece ani, nu sunt o certitudine. Defapt, acestea sunt o sansa. Si atunci, de ce oare oamenii nu traiesc cu adevarat prezentul? De ce se zbat si de ce se irosesc? Fiecare etapa a vietii trebuie traita la momentul ei. Poate ca ar trebui ca fiecare om sa se opreasca din goana nebuna prin viata si sa se gandeasca la faptul ca ar putea parasi aceasta lume in orice clipa. Sa faca un bilant al trecutului si poate ca atunci ar realiza ca are mai multe zile irosite decat traite. Probabil ca influentati de acest gand am alege altfel. Cum ar fi daca as muri? Si daca mi s-ar mai da o sansa, adica inca o perioada scurta de viata, pe care sa o traiesc asa cum vreau, oare cum as trai? As trai iubind. Iubindu-ma pe mine si tot ceea ce ma inconjoara. As iubi oamenii, natura, amintirile si as face tot posibilul sa las ceva frumos in urma mea. Nu m-as mai gandi nicio clipa la pierderi, nici la cei care m-au ranit, ci m-as dedica total celor prezenti in viata mea, celor care ma merita. As dormi putin, as iesi din casa si m-as inconjura de multimi de oameni. Le-as vorbi despre viata si despre iubire. As imbratisa, as saruta, as mangaia si as alina suflete. As rade foarte mult. As vorbi cu toate pasarile, as imbratisa pomii si as saruta florile. I-as cere iertare lui Dumnezeu pentru imaturitatea mea, pentru ca nu am cautat sa il cunosc si l-as ruga ca atunci cand plec sa aiba grija de oamenii pe care ii iubesc.I-as lasa fiecarui om o amintire despre mine, ceva frumos care sa-i aduca un zambet, sau o lacrima de dor. Mi-as lua ramas bun de la fiecare om, cerandu-mi iertare si asigurandu-l de dragostea mea.