Meditație 22 Mai (1)

 „Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, şi pămîntul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri, şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta.” Neemia 9:6


Dumnezeu aşteaptă să ne apropiem de El într-o atitudine de smerenie şi veneraţie. Atunci cînd ne dăm seama că nu ne putem măsura cu standardele Celui ce este sfînt, atotputernic şi fără de păcat, înţelegem că nici nu se poate să venim altfel înaintea Lui.
De aceea cînd ne prezentăm înaintea Creatorului universului, noi creatura mîinii Sale, trebuie să venim cu teamă, veneraţie şi adorare! În această atitudine începe de fapt rugăciunea, iar în capitolul 9 al cărţii Neemia, avem un mare exemplu în acest sens.
După ce Ezra a citit Cartea Legii, prin care cei din Iuda au înţeles cît de minunat este Dumnezeu şi cît de departe sînt ei faţă de gloria Celui Preaînalt, locuitorii Ierusalimului s-au proşternut înaintea lui Dumnezeu. Deşi au venit să-şi mărturisească păcatele, au început cu un lucru pe care noi uităm deseori să-l împlinim şi anume: să-L adorăm pe Dumnezeu mărturisind cît de minunat şi măreţ este El!
Oamenii de astăzi îl ignoră pe Dumnezeu şi nu  mai simt nevoia părtăşiei cu El, de aceea încearcă să-şi umple vidul din viaţa lor cu plăceri şi posesiuni. Deşi putem încerca să ocolim ceea ce este inevitabil, mai devreme sau mai tîrziu va trebui să stăm fiecare dintre noi în faţa unui Dumnezeu Sfînt, mărturisind că nu putem avea nădejde pentru ziua de azi sau pentru ziua de mîine, fără El.
Cînd ajungem în acest punct al dezbrăcării de noi înşine şi înţelegem cine este de fapt Dumnezeu, nu putem reacţiona altfel, decît să ne smerim adînc înaintea Lui.
Cînd ai ajuns la capătul lepădării de tine însuţi, îţi dai seama că nu poate fi o altă alternativă decît Hristos, sau nimic!
De aceea, cînd au înţeles cine este Dumnezeu, pentru a arăta cît sînt de nevrednici şi ce mare nevoie au de El, cei din Iuda au căzut cu faţa la pămînt înaintea lui Dumnezeu, s-au îmbrăcat cu saci şi şi-au presărat ţărînă, unindu-se în post şi rugăciune.
Cînd a fost ultima dată cînd te-ai proşternut înaintea lui Dumnezeu cu faţa la pămînt, sau ţi-ai plecat genunchii înaintea Lui, pentru a-L adora şi a-ţi mărturisi păcatele?
FĂ DIN ZIUA DE ASTĂZI O ZI ÎN CARE SĂ PETRECI UN TIMP SPECIAL DE ÎNCHINARE ŞI ADORARE ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU!