Meditație 1 iulie – CE ATITUDINE Al FATĂ DE COPILUL TĂU?

-”Când era încă departe, tatăl său i-a văzut, şi i s-a făcut milă de el” (Luca 15:20)-
Chuck Colson scrie: “Când am fost la Palatul Buckingham … prinţul Philip m-a întrebat: “Ce putem face cu criminalitatea aici în Anglia?” Eu am răspuns: “Trimite-ţi mai mulţi copii la şcoala duminicală”. Ei au crezut că glumesc. Dar am arătat un studiu al sociologului Christy Davies, care a descoperit că în prima parte a anilor 1800, societatea britanică a fost marcată de un nivel crescut de crimă şi violenţă, care a scăzut semnificativ la sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900. Ce a schimbat caracterul naţional al unui întreg popor? În acea perioadă, frecventarea şcolii duminicale a crescut simţitor până în 1888, când 75% din copiii din Anglia au fost înrolaţi. De atunci frecvenţa a început să scadă, fapt care a dus la creşterea criminalităţii şi a dezordinii. Dacă umplem sălile de scoală duminicală, putem schimba inimi şi putem reface societatea”.
Înseamnă că copiii noştri nu se vor mai abate niciodată de pe cale? Nu, dar înseamnă că vor înţelege ce au învăţat, îşi vor aminti bucuria de a fi în “casa Tatălui” şi se vor întoarce, deoarece ei ştiu că vor fi primiţi. Vom observa că în pragul casei tatălui fiului risipitor, nu se găseşte nici o taxă pentru neglijenţă parentală. El a fost un model extraordinar. Şi-a susţinut copiii financiar şi emoţional, i-a îndrumat fără să-i oblige să se conformeze, i-a lăsat să cadă – dar le-a oferit un loc de întoarcere.
Ce cade în sarcina noastră ca părinţi? Atitudinea noastră faţă de ei! Poate copilul tău este departe, dar el trebuie să ştie că îţi pasă, că îl iubeşti şi că te rogi pentru el şi că îl vei primi din nou acasă.