Meditație 6 IUNIE CE ESTE BUN PENTRU GÂSCĂ (4)

- “Uitaţi-vă la păsările cerului” (Matei 6:26) -
La gâşte relaţia lor durează “până când moartea le va despărţi”. Ele au lucrul acesta foarte în srios. Ele sunt total dedicate. Când ravagiile timpului sau ale împrejurărilor fac imposibilă continuarea călătoriei sau când o pasăre pierde altitudine sau nu reuşeşte să se ţină de stol, celelalte îi oferă sprijin, hrană şi protecţie. Două gâşte mai puternice părăsesc stolul, zboară cu “pacientul” între ele, găsesc un loc de adăpost cu hranâ şi apă şi fac un cuib pentru pasărea nevoiaşă. Ele vor sta cu camarada lor până îşi revine sau până moare şi apoi se reîntorc la stol. Pentru ele, totul se amână pentru a avea grijă de cealaltă pasare! Ce exemplu de relaţie după chipul lui Hristos şi de dragoste ce se sacrifică. “Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel … ca să nu ne nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele şi daca suferă un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el” (1 Corinteni 12:24-26).
În cultura de astăzi îi discredităm şi îi marginaliză pe cei nevoiaşi. Inclusiv pe cei care nu mai dau randamentul pe car eîl dădeau odată. Oar Dumnezeu ne cere să “ne îngrijim unii de alţii”, mai ales de cei ce suferă. Dacă un cârd de gâşte o poate face, cu siguranţă familia lui Dumnezeu trebuie să o facă. “Uitaţi-vă la păsările cerului” ne porunceşte Domnul Isus. Dacă ele se pot îngriji unele de altele “nu sunteţi va cu mult mai de preţ decât ele?” (Matei 6:26). Una din cele mai mari porunci pe care ni le-a dat Hrrsios este “să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Mu este altă poruncă mai mare decât acestea” (Marcu 12:31l). Când se aude că ne iubim unii pe alţi, în felul acesta, oamenii vor năvăli pe uşile bisericii noastre pentru a intra înăuntru!