Meditație 13 August

„Atunci Împaratia cerurilor se va asemana cu un om, care când era sa plece  într-o alta tara, a chemat pe robii sai, si le-a încredintat avutia sa.  Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altuia unul: fiecaruia dupa  puterea lui; si a plecat.” Matei 25:14-15
Prin versetele biblice de astazi, Domnul Isus ne spune ca un om bogat ,  înainte de a pleca într-o lunga calatorie, i-a chemat pe slujitorii sai,  carora le-a încredintat toata averea. Celui dintâi slujitor din casa sa i-a  dat cinci talanti, celui de-al doilea i-a dat doi talanti, iar celui de-al  treilea i-a dat numai un talant.
Împartirea acestor valori nu s-a facut dupa ordinea în care acestia s-au  prezentat si nici dupa pozitia pe care o aveau în casa stapânului, ci dupa  puterea si abilitatea pe care slujitorii o aveau pentru a le folosi. Este  demn de remarcat faptul ca stapânul nu le-a spus slujitorilor unde avea sa  mearga, cât urma sa lipseasca si nici ce ar fi trebuit sa faca cu valorile  pe care le-au primit.
Un talant reprezenta însa o mare valoare materiala . Acesta era echivalentul  a cel putin 20 de ani de ani de munca pentru o persoana. Asa ca slujitorul  ce primise 5 talanti, avea în posesie o valoare materiala echivalenta cu  veniturile câstigate de 5 persoane timp de 20 de ani, iar slujitorul ce  primise doi talanti, avea responsabilitate asupra unei sume câstigate în 20  de ani de munca de doua persoane.
Desi de multe ori consideram ca cel ce a primit numai un talant avea cel  mai putin, chiar si acestuia i s-a oferit o mare suma de bani, echivalenta  cu salariul unei persoane pentru 20 de ani de munca.
Dupa ce au primit banii, constienti de valorile încredintate, primii  slujitori s-au apucat de munca. Pentru ca au investit banii ce-i aveau, în  scurt timp au reusit sa dubleze sumele primite.
Al treilea slujitor a mers însa în gradina si-a sapat o groapa mare în care  a ascuns banii pe care îi primise de la stapânul sau. Daca cei dintâi au  actionat prin credinta fiind interesati de investitie si profit, slujitorul  din urma a fost mult mai precaut. Pentru ca s-a temut sa riste, a fost  interesat mai degraba sa pastreze ceea ce a primit. Aceasta atitudine arata  însa necredinta, neglijenta si teama .
Nu dupa multa vreme, stapânul s-a întors si a cerut fiecaruia sa dea  socoteala de felul cum au administrat valorile primite.
Pentru munca depusa si profitul realizat, primii slujitori au fost  felicitati de stapân si rasplatiti pe masura. Când a venit însa cel de-al  treilea slujitor care n-a investit suma primita si  a risipit timpul fara sa  realizeze vreun profit, dupa ce l-a mustrat, stapânul i-a luat chiar si  valorile încredintate.
Este usor sa-l judecam pe acest slujitor, pentru atitudinea sa; nu-i asa? A  avut o mare sansa, dar pentru ca n-a stiut s-o foloseasca, a pierdut totul.
Si tu ai primit din partea lui Dumnezeu valori mult mai mari. Dumnezeu  ti-a dat un suflet care valoreaza mai mult decât toate comorile acestei lumi  si multe alte daruri si înzestrari spirituale pe care ar trebui sa le pui  în slujba pentru El. Cum foloseti ceea ce ti s-a încredintat? Si ce vei  raspunde atunci când vei fi chemat sa dai socoteala ? Vei fi raplatit; sau  vei pierde chiar si ceea ce ti s-a încredintat?
Rugaciune: Doamne Isuse; iarta-ma ca de multe ori si eu am ascuns talantul pe care  mi l-ai daruit si da-mi putere ca atâta vreme cât este înca ziua sa lucrez  cu credinciosie, pentru ca atunci când îmi vei cere socoteala sa pot primi  rasplata unui profit însutit. Amin.