Meditație 16 Februarie (4)

„ În clipa când se desparteau barbatii acestia de Isus, Petru a zis lui Isus: Învatatorule, este bine sa fim aici; sa facem trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise si una pentru Ilie. Nu stia ce spune!” Luca 9:33
Doi crestini erau colegi de camera într-un campus universitar. Într-o zi, privind pe fereastra, unul dintre acestia l-a vazut pe pastorul lor venind sa-i viziteze. Surprins de vizita, acesta l-a atentionat pe colegul lui strigând:”Vine pastorul!”
Vazând ca nu mai au timp sa strânga lucrurile din sufragerie, studentii au fugit si s-au ascuns în dormitorul din spate. Dar pentru ca pastorul a ciocanit la usa cu mare insistenta, acestia au deschis si l-au poftit înauntru. Când însa pastorul a intrat în sufragerie, si-a dat seama de atitudinea studentilor si surâzînd le-a spus: „ numai cei fricosi se ascund atunci când trebuie sa raspunda de faptele lor! Ce-ati fi facut daca în locul meu ar fi venit, Domnul Isus?”
Ni se întâmpla si noua sa fim gasiti nepregatiti sau sa ne simtim inadecvati situatiei cu care ne confruntam. Când Domnul Isus i-a luat pe Petru Iacov si Ioan pe vârful muntelui, acestia au trait o experienta deosebita, când au vazut slava lui Dumnezeu si pe Domnul lor vorbind cu Moise si Ilie. Coplesit de aceasta experienta, Petru a întrerupt acea conversatie spunând: ” Doamne este bine sa fim aici! Sa facem trei colibi: una pentru Tine, alta pentru Moise si alta pentru Ilie.” Evanghelistul Luca, care prezinta aceasta experienta, încheie aceasta relatare cu o declaratie surprinzatoare: „Petru nu stia ce spune!”
El voia scaunul cel mai bun din casa. Dar imediat însa ce si-a încheiat propunearea, un nor i-a acoperit si-au auzit o voce care le-a spus: “Acesta este Fiul Meu Preaiubit, de El sa ascultati!”
Când norul a disparut, Domnul Isus i-a luat pe ucenici si i-a dus în vale, pentru ca pentru ei acolo era în acea vreme, locul cel mai bun. Daca dorim sa ramânem pe munte, sa nu uitam ca Dumnezeu mai are înca de lucru cu noi în vale.
Rugaciune: Doamne Isuse; ajuta-ma sa înteleg slujirea la care ma chemi si sa nu uit niciodata ca acesta este pentru mine locul cel mai bun unde pot fi. Amin.