Meditație 20 Noiembrie (5)

„ Dupa ce au fost petrecuti de Biserica pâna afara din cetate si-au urmat drumul prin Fenicia si Samaria, istorisind întoarcerea neamurilor la Dumnezeu; si au facut o mare bucurie tuturor fratilor.” Fapte 15:3
Stanley Jones a povestit odata, despre un brahman care s-a hotarât sa traiasca o viata de ascet într-o mânastire. Când a ajuns însa la aceasta mânastire, staretul i-a spus ca trebuie sa participe nu numai la slujbele religioase, ci si la toate slujbele administrative si gospodaresti , printre care era inclusa si curatarea latrinelor.
Când a auzit despre curatarea latrinelor, fostul brahman ce provenea din castele înalte din India, s-a adresat staretului spunânându-i ca aceasta slujire nu i se potriveste. Staretul i-a spus însa ca n-ar trebui sa aiba aceasta atitudine, pentru ca înaintea Domnului Isus nu sunt slujiri onorante si slujiri dezonorante, si însusi Fiul lui Dumnezeu ne-a dat un exemplu atunci când a spalat picioarele ucenicilor Sai.
Când staretul credea ca explicatiile sale si-au atins scopul , brahmanul convertit la crestinism i-a raspuns: ” parinte staret, este adevarat tot ceea ce-mi spuneti; dar nu pot împlini slujba despre care îmi vorbiti si sa curat latriele, pentru ca eu m-am pocait, dar nu asa de mult!”
Aceasta-i si problema multor crestini astazi; acestia s-au pocait, dar nu asa de mult, încât sa se si angajeze pentru a împlini orice slujire! O persoana care s-a pocait cu adevarat, este gata sa-i slujeasca pe semeni asa cum i-ar sluji lui Hristos, pregatita sa plateasca chiar cu pretul vietii.
Rugaciune: Doamne Dumnezeule;ajuta-ma sa-mi iubesc semenii din toata inima si sa-i slujesc neconditionat. Amin.