BBCode: [url=/meditatie/id/2429-01-decembrie]01 Decembrie [/url]
„ Neprihanirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arata, si bratele Mele vor judeca popoarele ; ostroavele vor nadajdui în Mine , si se vor încrede în bratul Meu .” Isaia 51:5
Un pastor din Anglia a povestit despre un postas care primea scrisori ce erau trimise lui Mos Craciun. De foarte multe ori acesta primea scrisori cu adresa incorecta, incompleta sau scrisa iligibil. El avea datoria sa citeasca toate aceste scrisori, încercînd sa gaseasca expeditorul si apoi sa împlineasca cererea ce-a fost adresata lui Mos Craciun.
Într-o seara de ajun, acesta a ramas sa lucreze peste program. Ramas singur în tot oficiul postal, era împovarat de durere, amaraciune si singuratate . Pe masa sa erau înca multe scrisori si o gramada mare de daruri ce urmau a fi expediate celor ce le asteptau.
În acele momente cînd era stapînit de nerabdare ca sa-si termine slujba din acea zi, s-a auzit un zgomot ce-a anuntat venirea ultimului postas ce-a adus ultima corespondenta din acea zi. Si aceste ultime scrisori au fost rasturnate pe masa, alaturi de celelalte ce înca nu fusesera desfacute.
Postasul de serviciu s-a uitat repede la ele si-a fost surprins cînd colegul sau i-a spus ca o scrisoare care nu poarta nici o adresa, i-a fost data de o fetita de pe strada Stejarului nr.302 !
Cînd postasul de serviciu a auzit numele strazii , a tresarit , pentru ca si-a dat seama ca aceasta era adresa unde el locuia. A luat repede acea scrisoare care era împachetata frumos într-un plic micut si adresata lui Mos Craciun. A desfacut-o si-a început sa-o citeasca . Si-a dat repede seama ca cea care a scris scrisoarea era chiar fica lui , ce avea o rugaminte deosebita pentru Mos Craciun. Iata ce era scris :
Draga Mos Craciun ! Anul acesta în familia noastra am avut o durere deosebita si de aceea mie nu trebuie sa-mi aduci nimic. Micutul Charlie, fratele meu a murit si-a mers în cer , saptamîna trecuta ! De aceea cînd vei trece prin casa noastra, îti cer sa-mi faci o favoare deosebita, împlinind cîteva lucruri pentru el: Cînd vei ajunge în casa noastra , te rog sa iei jucariiile lui preferate si sa i le duci în cer. El a plecat fara ca sa si le ia. Eu voi aseza într-un colt lînga soba, calutul sau pe care calarea toata ziua, trenuletul cu care se juca si toate celelalte jucarii preferate. El nu se va putea bucura în cer fara aceste jucarii si mai ales fara calutul sau !
Te rog sa iei toate aceste jucarii si sa i le duci ; iar mie sa nu-mi lasi nimic! Daca poti sa-i aduci ceva lui tata, ca sa-l faci sa nu mai plînga în fiecare zi dupa fratiorul meu, aceasta îmi va fi cea mai mare favoare pe care mi-o vei face la aceste sarbatori !
L-am auzit pe tata spunînd mamei ca numai eternitatea îi poate vindeca durerea inimii; eu nu stiu ce înseamna aceasta, dar te rog sa-i aduci ceva din acest dar !
Daca îi vei duce jucariile lui Charlie si-i vei aduce darul eternitatii lui tata, îti promit ca voi fi fetita cea mai cuminte. Semnat Marian !
Poti sa-i aduci ceva din eternitate ? Ce cuvinte marete asezate pe hîrtie de un copil !
Avem nevoie din cînd în cînd si noua ca acelui parinte îndurerat, sa ni se aduca aminte ca eternitatea este mai mult decît jucarii, case , haine, masini, sau oricare alt cadou. Craciunul este un timp al amintirii faptului ca Domnul Isus , Dumnezeul Etern, a coborît în mijlocul lumii noastre ca sa ne mîngaie în necazurile noastre si sa ne aduca ceva din eternitate !
Iasaia a aratat ca oamenii se vor bucura pentru ca Slava lui Dumnezeu va fi revelata. Omenirea este însetata dupa glorie . Dar multi oameni se opresc numai la o stea care straluceste, o colinda care încînta inima, sau un dar pe care îl primesc. Adevarata Glorie o descopar numai cei ce îl întînesc pe Domnul Isus si primesc darul mîntuirii si-al vietii vesnice ! Rug. Doamne Dumnezeule ; lumineaza-mi si mie ochii inimii, pentru ca prin credinta sa vad Gloria Fiului Tau întrupat în mijlocul acestei lumi si prin meritele Lui sa primesc darul eternitatii. Amin
meniu prim El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.