Meditație 09 Septembrie

„ Nu pot sa fac ce vreau cu ce-i al meu ? Ori este ochiul tau rau, fiindca eu sînt bun ? Tot asa , cei din urma vor fi cei dintîi , si cei dintîi vor fi cei din urma ; pentruca multi sunt chemati , dar putini sunt alesi „. Mat 20:15-16
De multe ori Domnul Isus a spus parabole care aveau un sfîrsit surprinzator. Una dintre acestea este „pilda lucratorilor viei „. Era cam pe aceiasi vreme a anului ; sfîrsitul lui Septembrie, cînd în Palestina , era vremea culesului viei. În acea vreme se declansa o cursa contra cronometru. Strugurii trebuiau sa fie strînsi înainte ca sa vina ploile reci ale lunii Octombrie.
Toate persoanele în stare sa culeaga struguri din localitate, erau angajate cîteva zile pentru recoltatul viei. Dimineata foarte devreme, proprietarul viei a mers în piata ca sa tocmeasca lucratorii. Ziua era lunga iar lucrul foarte greu, celor pe care i-a întînit însa, gospodarul le-a promis o plata pe masura.
Dupa cîteva ore , gospodarul si-a dat seama ca are nevoie de mai multi lucratori. Timpul trecea foarte repede si înca mai era foarte mult de cules. De aceea a mers din nou în piata sa tocmesca si alti lucratori. Desi a gasit pe multi trîndavind, s-a oferit sa-i angajeze , promitîndu-le ca îi va plati cum se cuvine. Acceptînd invitatia gospodarului si acestia au mers la cules.
Mai tîrziu gospodarul si-a dat seama ca are nevoie si de mai multi lucratori . Desi angajase deja pe multi, a bservat ca nici cu acestia nu va termina de cules. De aceea i-a angajat si pe cei pe care i-a gasit în piata la prînz si dupa amiaza. Dar si cu acesti noi lucratori , nu putea sa termine culesul în acea zi. Cînd mai era doar o ora de munca , la ora cinci dupa amiaza, gospodarul a mers din nou în piata si-a angajat noi lucratori, pe acei pe care nu-i angajese nimeni.
Toti cei angajati au lucrat cu entuziasm pîna la sfîrsitul zilei. Problemele au început însa în momentul platii : Cei dintîi au fot chemati lucratorii care au fost ngajati la ora cinci dupa amiaza si care au lucrat numai o ora în racoarea zilei . acestia au primit ca plata pentru lucrul lor , un leu. Cînd lucratorii tocmiti de dimineata au vazut cît au primit cei din urma, au început sa socoteasca si sa gîndeasca în ei însisi ca ei vor primi mai mult. De fapt ; spuneau ei: „noi am lucrat mai multe ore si-am înfruntat chiar si zaduful zilei”! „Meritam mai mult „!
Cînd au fost chemati sa primeasca plata , au fost complet dezamagiti; penru ca au primit tot un leu. „ Nu este corect ; spuneau ei „! Ni s-a dat tot un leu ca celor din urma !
Multi dintre noi s-ar grabi sa le dea dreptate . Aceasta pilda nu are însa ca tema culesul strugurilor sau plata pe care trebuie sa o primeasca un muncitor dupa orele lucrate . Aceasta pilda vorbeste despre „Harul lui Dumnezeu” ; de aceea experienta acestor lucratori ne arata noua ca Hrul lui Dumnezeu nu are început si nici sfîrsit, ci este un dar care nu se cîstiga prin efort sau merite personale, ci se primeste prin credinta.
Rug. Doamne Dumnezeule; îti multumesc ca m-ai primit în ceasul al unsprezecelea ; ajuta-ma sa te slujesc cu credinta si daruire , ca sa pot avea parte de harul tau. Amin