Meditație 11 FEBRUARIE ÎNCERCAREA CREDINŢEI

-”Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul… Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug” (Psalmul 66:10-12)-
Când Domnul Isus le-a explicat ucenicilor care este preţul pentru a-L urma, unii L-au părăsit.
Totuşi, impactul celor care nu l-au părăsit este resimţit şi astăzi. Până la momentul în care au scris epistolele, apostolii au învăţat deja să privească fiecare încercare din viaţa lor ca pe o şansă de_a-şi întări credinţa şi de a-şi mări eficienţa.
Încercările credinţei sunt ocazii de a-l încredinţa ceva valoros lui Dumnezeu, chiar şi când avem dreptul de a nu o face. Într-o încercare a credinţei te vei simţi asaltat şi strâmtorat de circum­stanţe, şi totuşi nu departe de Dumnezeu, încercat, dar nu judecat sau vinovat. Psalmistul scrie: “Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul… Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug” (Psalmul 66:10-12). Încercarea credinţei nu testează nimic dacă nu te împinge mai departe de încercarea precedentă – dincolo de ce ai dovedit deja! Dacă încerci să fugi sau să te dai înapoi de fiecare dată când ţi se pare că ai ajuns la limită, nu vei ştii niciodată până unde te poţi încrede în Dumnezeu – sau cât de mult poate avea El încredere în tine.
Focul care ne rafinează ca pe argint, poate veni sub forma pierderii unui loc de muncă, o relaţie pier­dută, pierderea sănătăţii sau a reputaţiei. Dar cu Dumnezeu, rezultatul final este întotdeauna sigur. Dacă te întrebi astăzi: “Cât mai pot rezista?” ascultă cuvintele părintelui JC Ryle: “Noi putem fi siguri că, dacă ziua de mâine aduce o cruce, Cel care o trimite poate şi cu siguranţă va trimite harul de a o purta”. În împărăţia lui Dumnezeu, regula este următoarea: “Încercarea cred­inţei, desăvâşirea caracterului, dăruirea binecuvântării”.