BBCode: [url=/meditatie/id/2760-24-decembrie]24 Decembrie [/url]
„Drept raspuns , Domnul Isus i-a zis : „Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu si Cine este cel ce-ti zice : „Da-mi sa beau!” tu singura ai fi cerut sa bei, si El ti-ar fi dat apa vie.” Ioan 4:10
Lincoln Steffens, a povestit ca în copilarie în timpul uneia dintre sarbatorile Craciunului si-a dorit ca dar de Craciun ,mai mult decît orice altceva , un ponei .
M-am rugat , spunea el ; si am asteptat sa primesc ceea ce doream. Sora lui mai mica în acea vreme , îl necajea mereu spunîndu-i : „Iata ca se apropie Craciunul, ti-ai schimbat preferinta pentru cadou ? Nu se poate sa primesti „poneiul” pe care îl astepti ! Si parintii îi repetau mereu aceiasi întrebare : „ Ce-ai spus ca vrei de Craciun „?
La toate aceste provocari , raspunsul lui era categoric : „ Tot ce vreau este un „ponei”! Daca nu-mi aduceti un ponei , nu-mi mai trebuie nimic ! Nu vreau nimic altceva !
Dupa multe zile de tachinare si întrebari provocatoare, a venit si ziua Craciunului. Toti ai casei s-au adunat ca sa deschida cadourile. Copiii care s-au trezit înainte de ora 6 , dimineata , au fost impresionati pentru început , de toate cutiile frumos împachetate. Sora sa povesteste el , chiar a îngenunchiat lînga toate aceste daruri si toti ai casei erau entuziasmati de ceea ce primisera .Cînd parintii si sora mea si-au ridicat privirea si m-au vazut stînd lînga ei în pijamale , fara sa fi primit nimic, au facut liniste . S-au uitat îndelung la mine ; iar eu pentru ca nu primisem poneiul ce mi l-am dorit atît de mult , am alergat spre dormitor plîngînd.
N-am vrut sa manînc nimic si dupa ce mi-am schimbat hanele , am iesit afara în curte , si plin de suparare nu mai voiam sa vorbeasc cu nimeni.
Ridicîndu-mi ochii însa,am observat undeva în josul strazii un om ce mîna un ponei. Era un ponei cu o sa noua ; si era una pentru copii ! Omul mergea citind numerele caselor .Cînd a ajuns în dreptul casei noastre , îsi aminteste Lincoln , acesta s-a uitat la numarul nostru si a trecut înainte. Aceasta atitudine a fost picatura care a umplut paharul. Lincoln s-a prabusit la pamînt si a început sa plînga fara ca cineva sa-l poata opri.
„Hei copile” ! a întrebat strainul .Cunosti pe cineva cu numele Lincoln Steffens ? Da a raspuns el încercînd sa-si stearga lacrimile ; „eu sunt „! Bine a raspuns strainul ! Acesta este calutul tau! Am cautat peste tot sa te pot gasi !
Omul si-a cerut scuze ca a întîrzîiat asa de mult, dar baiatul nu l-a mai putut auzi. Si-a încalecat poneiul si-a plecat pe strada.
Dupa toate aceste experiente, Lincoln, nici astazi nu poate spune daca acel Craciun a fost cel mai bun, sau cel mai rau al vietii lui .
Vedeti ! poneiul avea sa vina oricum ! Numai nerabdarea si nesiguranta lui Lincoln, l-a facut sa ajunga la disperare.
Si eu am trecut pe aici. Nu cumva ai avut parte si tu de aceleasi experiente ? Daca traiesti dezamagire si disperare , nu uita ca Dumnezeu nu lucreaza dupa planul nostru , ci potrivit planului Sau. Chiar si atunci cînd ni se pare ca întîrzîie sa vina , El este pregatit sa ne aduca darul cel mai de pret. Rug. Doamne Dumnezeule; îti multumesc pentru toate binecuvîntarile ce mi le-ai daruit fara sa merit. Iarta-mi egoismul copilaresc, si ajutama sa cred ca deja mi-ai daruit tot ceea ce am nevoie în Hristos. Amin