Meditație 26 Septembrie

„ Voi însa sunteti o semintie aleasa , o preotie împarateasca , un neam sfînt, un popor , pe care Dumnezeu si l-a cîstigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunata;” I Petru 2:9
Ernest Gordon, L-a cunoscut pe Dumnezeu într-o închisoare dintr-un cîmp de concentrare în Japonia, în timpul celui de-al II lea razboi mondial. El si-a scris aceasta experienta într-o carte al carui titlu este : „ Prin valea Kawai” „ Voi însa sunteti o semintie aleasa , o preotie împarateasca , un neam sfînt, un popor , pe care Dumnezeu si l-a cîstigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunata;” I Petru 2:9
Ernest Gordon, L-a cunoscut pe Dumnezeu într-o închisoare dintr-un cîmp de concentrare în Japonia, în timpul celui de-al II lea razboi mondial. El si-a scris aceasta experienta într-o carte al carui titlu este : „ Prin valea Kawai”
Gordon a povestit mai tîrziu; a ajuns sa auda despre Domnul Isus, prin marturia unui crestin iubitor , care i-a fost coleg de temnita. Acesta l-a iubit foarte mult, l-a ajutat în momentele grele , fiind gata chiar sa-si dea viata pentru el.
Impresionat de aceasta marturie crestina, cînd s-a întors acasa în Scotia, voia sa devina pastor. S-a confruntat însa cu ceva deosebit ; care i-a marcat la fel de profund viata. ! A mers sa urmeze cursurile de teologie la Seminarul din Edinburg, unde o experienta trista l-a facut sa se gîndeasca ca poate este mai bine sa se întoarca înapoi în jungla. Ce s-a întîmplat de fapt : a mers sa participe la o slujba de duminica seara într-o anume biserica. Era îmbracat în uniforma militara,si înainte ca sa înceapa serviciul i s-a cerut sa se mute pe un alt scaun , pentru ca se asezase în locul altcuiva. Aceasta experienta l-a clatinat în credinta. Nu s-a departat de biserica , dar cînd a terminat seminarul a mers sa fie capelan la Universitate.
Ma întreb ; cîti oameni sunt alungati de la Hristos , chiar de crestinii care au uitat cine sunt. Aceasta poate fi adevarat nu numai în bisericile cu o traditie puternica, cum a fost cea din Edinburg., ci în orice biserica. Este o ispita adesea sa ne felicitam pe noi însine pentru ceea ce am reusit sa facem. Si este un mare pericol pentru bisericile care todeauna se uita înapoi si venereaza un trecut glorios.
Trebuie sa ne amintim deseori cine suntem ? unde am fost si unde trebuie sa ajungem ? Dumnezeu ne-a ales sa fim oameni deosebiti care sa-i ajutam pe altii sa se apropie de Hristos.
Rug. Doamne Isuse , ajuta-ma sa aleg sa împlinesc cu credinciosie voia Ta, în fiecare zi, si sa nu ma uit înapoi niciodata. Amin