Meditație 8 NOIEMBRIE DRAGOSTE TENACE

“Scoală-te şi umblă” (Matei 9:5)
Simpatia direcţionată greşit este periculoasă deoarece:
a) Îl face pe om să se autocompătimească şi totuşi să nu facă nimic pentru a schimba situaţia;
b) Adânceşte prăpastia, aşa că şansele de a ieşi din ea sunt mai mici;
c) Creează o “stare de neputinţă” care sigur îl va face să fie şi mai deznădăjduit. Uneori este nevoie de dragoste tenace. Deşi Domnul Isus a arătat milă faţă de cei bolnavi, Lui nu i-a fost pur şi simplu milă. Ori de câte ori a fost posibil i-a încurajat să se ajute singuri. Înainte de a face ceva în locul lor, El le-a cerut deseori lor să facă ceva. Şi une­ori instrucţiunile Lui au părut radicale. De exemplu: “Scoală-te” … ridică-ţi patul, şi du-te acasă” (Matei 9:6). “Fiica ta a murit; Dar… a zis fruntaşului sinagogii: “Nu te teme, crede numai!” (Marcu 5:35-36). “A scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceas­ta, şi i-a zis: “Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului”… El s-a dus, s-a spălat, şi s-a întors văzând bine” (loan 9:1-7).
Cum a fost posibil ca un olog să se ridice, să-şi ia patul şi să umble? Cum a putut omul care tocmai a aflat că fiica lui murise să-şi păstreze calmul? Cum a putut orbul să ajungă la o anumită scăldătoare? În loc să-l fie pur şi simplu milă, Isus i-a împins la acţiune. I-a ajutat să-şi ia gândul de la necazul lor şi i-a motivat să facă ceva în sensul acesta. Uneori cre­dem că nu suntem buni dacă îi confruntăm pe cei care au probleme, când de fapt ei chiar au nevoie de “dragoste tenace”.
Share on Facebook.